Mihaela Vetan: „ASAT-ul nu se potrivește tuturor consumatorilor, dar nici tuturor producătorilor”

Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (ASAT) le oferă clujenilor care doresc să se hrănească sănătos posibilitatea achiziţionării unui coş cu fructe şi legume proaspete direct de la ţărani, ajutând în acelaşi timp micii producători să îşi valorifice produsele.

Cum funcţionează concret principiul pe care l-a implementat asociaţia în mai multe oraşe din ţară, oraşe printre care se numără şi Clujul? Mai multe familii de consumatori din oraș se înțeleg cu un mic producător agricol de proximitate să achite un preț echitabil pentru un coș săptămânal de produse locale, pe care îl ridică regulat pe durata unui întreg sezon. Grupul de consumatori plătește în avans o parte din abonament, iar cu banii astfel strânși agricultorul acoperă costurile pregătirii producţiei din anul următor. Transilvania Reporter a aflat mai multe despre acest demers de la Mihaela Vetan, reprezentant ASAT.

Reporter: Dacă ar fi să ne întorcem puțin în trecut, cum v-a venit ideea înființării asociației? Când anume ați simtit că este nevoie?

Mihaela Vetan: ASAT există ca și asociație, cu personalitate juridică, doar din anul 2014. Ideea de a înregistra asociația a fost legată de novoia de a proteja marca ASAT de inițiative care s-au inspirat din ASAT, dar care nu respectă valorile Chartei ASAT, inducând astfel consumatorii în eroare.

Lansarea parteneriatelor ASAT s-a realizat însă în anul 2008 la Timișoara, după o activitate de pregătire de aproape un an. În anul 2007, s-a realizat la Timișoara o prezentare a modelului francez de agricultură susținută de comunitate (AMAP), moment în care am început să analizăm condițiile în care un demers silimar ar fi posibil în România. Nu am vrut să copiem un model existent în Franța, însă am vrut să folosim cât mai bine experiența franceză, având alături de noi câțiva producători și consumatori implicați în Franța în acest tip de demers.

Au fost mai multe motive care ne-au făcut să credem că este o inițiativă valoroasă și pentru România, dar cred că cel mai important motiv a fost acela de a susține micii producători care mai există încă în România și agricultura care se realizează extensiv/calitativ (spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Europa de Vest, unde cea mai mare parte a agriculturii se realizează în mod intensiv).

Reporter: Inițial, Asociația pentru Susținerea Agriculturii Tărănești a fost gândită pentru a susține micii producători sau pentru a veni în întâmpinarea nevoii de produse proaspete pe piață?

Mihaela Vetan: ASAT este un parteneriat între producători și consumatori și credem că este valoros doar dacă poate răspunde nevoilor ambelor părți. Prin promovarea parteneriatelor ASAT dorim să sprijinim micii producători, să susținem un preț corect pentru munca pe care o realizează și să le valorizăm mai bine rolul pe care îl au în societate. Totodată, însă ne dorim să asigurăm accesul la o alimentație sănătoasă, diversificată și de sezon pentru cât mai mulți dintre consumatori.

Reporter: Cine au fost primii abonați ai coșurilor oferite de producătorii cu care colaborați?

Mihaela Vetan: Primul parteneriat a început cu 20 de familii de timișoreni, unii dintre aceștia continuând și azi în ASAT, chiar dacă nu sunt în parteneriat cu același producător cu care au început. Primii abonați din 2008 au fost mai ales persoane implicate în ONG-uri din Timișoara, care au înțeles mai ușor valoarea socială a demersului și potențialul enorm al acestuia de a consolida relațiile dintre urban și rural. Totodată, printre consumatori s-au numărat și câțiva medici și cadre didactice, care ne-au ajutat să punem în valorea beneficiile unei alimentații sănătoase, obținute în proximitate.

asat_19

În ASAT, consumatorii nu numai susțin producătorul, dar se implică voluntar și în promovarea demersului și în organizarea de evenimente care să expliciteze mai bine importanța agriculturii susținute de cominitate, rolul micilor producători, riscurile unei agriculturi natuarle, etc. Parteneriatele ASAT devin posibile acolo unde există în prealabil o preocupare nu numai despre alimentație sănătoasă, dar și despre modalități concrete de a ne asigura hrana, rolul pe care consumatorii îl joacă în susținerea unei agriculturi locale și calitative.

Reporter: Câți agricultori erau incluși la început? Au acceptat sau au fost mai degrabă reticienți?

Mihaela Vetan: În perioada 2008-2010, a fost implicat un singur legumicultor, această perioadă fiind o perioadă de testare a modelului și adaptare a sa contextului din România.

Inițial, producătorii erau foarte sceptici cu privire la posibilitatea de reușită a unui astfel de model în România. Prima barieră era legată de neîncrederea lor în faptul că un grup de consumatori ar putea să le susțină în avans costurile de producție și să împarte cu ei riscul unei agriculturi naturale. Era aproape de neconceput un astfel  de model.

Astăzi însă ne confruntăm cu alte tipuri de rețineri și bariere – chiar dacă mai există cazuri în care ni se spune, „da, este posibil în Timșoara, dar la noi nu ar funcționa un astfel de mode”l. Principalele tipuri de rețineri pe care le-am întâlnit din partea producătorilor sunt: reticența de a cultiva o gamă diversificată de legume, ceea ce este specific ASAT-ului, reticența de a folosi semnințe tradiționale, întrucât mulți producători și-au pierdut încrederea în soiurile tradiționale și reticența de a prezenta consumatorilor costurile reale de producție.

Noi spunem mereu că ASAT-ul nu se potrivește tuturor consumatorilor, dar nici tuturor producătorilor. ASAT nu este o schemă de îmbogățire rapidă pentru producătorii care realizează o producție naturală. Parteneriatele ASAT pot susține o dezvoltare sustenabilă a țăranilor care doresc să realizeze o agricultură naturală pe termen mediu și lung, fiind nevoie de timp pentru a beneficia de toate avantajele unui astfel de relații (atât pentru producători cât și pentru consumatori).

De aceea cred că și așteptări financiare nerealiste din partea unora dintre producători pot reprezenta un alt tip de barieră din partea producătorilor.

Reporter: Proiectul s-a dezvoltat frumos, ajungând în mai multe oraşe, ceea ce înseamnă că feedback-ul este unul pozitiv. Care sunt primele reacţii când se încearcă implementarea coşului tăranului, dacă e să îl numim aşa, în oraşele noi?

Mihaela Vetan: Extinderea parteneriatelor ASAT în alte orașe se realizează doar atunci când există un grup de inițiativă local, care este interesat să se implice în dezvoltarea acestui demers. Uneori este suficient să avem și unul-doi promotori locali, dar fără existența acestora nu ar fi fost posibilă extinderea ASAT. Dezvoltarea ASAT implică organizarea mai multor întâlniri de prezentare și explicitare a demersului, vizite la gospodăria producătorilor interesați, întâlnire de lucru pentru planificarea culturii și a bugetului de producție.

În organizarea acestor întâlniri sunt implicate persoane cu experiență în ASAT, atât din rândul consumatorilor cât și al producătorilor. Aceștia sunt voluntari pe care noi îi numim promotori ASAT și care au tocmai acest rol de a ajuta la lansarea unor noi parteneriate.

Este interesant că în ASAT costurile de deplasare pentru a organiza aceste întâlniri de lansare a unor parteneriate noi sunt susținute de către consumatorii din ASAT. Astfel, în bugetele ASAT există o linie bugetară separată, numită fond de dezvoltare sustenabilă ASAT, în valoare de 40 de lei/an, și care este plătită de fiecare consumator înscris într-un parteneriat ASAT.

Reacțiile din partea comunității locale sunt foarte diferite, aceste depind foarte mult de nivelul de problematizare care există la nivel local cu privire la importanța unei alimentații sănătoase și capacitatea de networking existentă.

Reporter: Cum a fost la Cluj? De cât timp există o „sucursală” la Cluj?

Mihaela Vetan: Dezvoltarea ASAT la Cluj s-a produs într-un mod natural. La Cluj există o preocupare dezvoltată cu privire la susținerea micilor producători și o dinamică pozitivă, susținută de mai multe organizații și grupuri de inițiativă care acționează la nivel local, precum: EcoRuralis, Slow Food, Casa de Cultură Permanentă, Fundația Rațiu, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, Efectul Fluture. Noi am colaborat de la început cu aceste inițiative, care ne-au fost parteneri în dezvoltarea ASAT la Cluj.

Primul parteneriat ASAT din Cluj a fost lansat în anul 2012, Cluj fiind practic primul oraș în care ASAT-ul s-a dezvoltat după Timișoara.

Reporter: Câţi producători fac parte din ASAT în total? Dar la Cluj?

Mihaela Vetan: Din 2008, au existat până în prezent în ASAT un număr de 17 producători de legume și patru producători contanți de produse complementare (fructe, brânzeturi și siropuri naturale). Parteneriatele ASAT au fost prezente în următoarele orașe: Timișoara, Cluj-Napoca, București, Oradea, Odorheiu-Secuiesc și Sibiu.

Dintre producătorii de legume care au făcut parte din ASAT, patru producători au realizat distribuțiile în Cluj; iar dintre producătorii de complementare, doi producători de fructe sunt din zona Sălaj.

În prezent, la Cluj mai există doar două parteneriate ASAT cu producători de legume, doi dintre producătorii care au fost implicați la Cluj în ASAT au decis să își dezvolte alt tip de relații cu consumatorii, în afara parteneriatelor ASAT.

1

Baraian Veronica, una dintre producătoarele în ASAT din Cluj/ Foto: ASAT

Reporter: Câţi clujeni beneficează de coşurile producătorilor oferite prin ASAT?  

Mihaela Vetan: În anul 2016, au fost înscrise un număr de 45 de familii de clujeni în parteneriate de tip ASAT, ceea ce înseamnă un număr mediu de 120 de clujeni.

Reporter. Conţinutul unui coş este standard. Ce fel de produse sunt incluse?

Mihaela Vetan: Conținutul coșului este standard și identic pentru toți consumatorii înscriși într-un parteneriat ASAT. Întotdeauna sunt incluse produse de sezon, care sunt culese în ziua distribuției sau cu o zi înainte de distribuție. De exemplu, în perioada aceasta (distribuții de toamnă) coșul poate conține: sfeclă roșie, morcovi, varză, cartofi, țelină, ardei, ceapă, usturoi, vinete.

Reporter: Costurile pentru abonamente sunt plătite la începutul toamnei. Cât costă în medie un abonament la Cluj-Napoca?

Mihaela Vetan: Toamna se realizează planificarea pentru anul următor, atât planificarea bugetară cât și a culturilor. Astfel, contractele pentru 2017 se semnează la sfârșitul lui 2016. La semnarea contractului cu producătorul, consumatorii plătesc un avans din valoarea abonamentului – avansul variază între 200 și 400 lei (depinde de fiecare parteneriat). În 2016, costul mediu a unui abonament ASAT la Cluj-Napoca a fost de aproximativ 1.500 lei/an.

Reporter: Credeţi că o astfel de initiaţivă extinsă şi mai mult, ar putea reprezenta o salvare pentru micii producatori?

Mihaela Vetan: Nu credem că parteneriatele ASAT-ul pot deveni o soluție salvatoare pentru mica agricultură românească. ASAT-ul are un rol foarte important în educarea consumatorilor și a producătorilor cu privire la avantajele și riscurile unei agriculturi naturale și tărănești, construind relații solidare între aceștia. Cum spuneam, ASAT-ul este potrivit pentru un anumit profil al consumatorilor și al producătorilor și credem că va rămâne o soluție alternativă. Pentru a susține însă micii producători pe scară largă avem nevoie de eforturi conjugate din partea mai multor actori, de mai multe tipuri de inițiative care se pot susține reciproc: acccesul micilor producători  la terenurile agricole (în România, ne confruntăm cu o mare problemă a landgrabbing-ului, respectiv achiziționarea de teren de către mari investitori, care îl folosesc în mod speculativ), încurajarea asocierii în rândul micilor producători,  dezvoltarea la nivel regional/județean a unor spații de depozitare și a unor centre de prelucrare, adresate micilor producători, sprijinirea inițiativelor care favorizează relația directă între consumatori și producători, de gen: ASAT, magazine ale producătorilor, programe de vânzare directă de la ferme, piețe tărănești, etc, legislație favorabilă achiziționării de produse de la mici producători de către restaurante locale, dar și instituții publice (cantine, școli, spitale etc), campanii de informare și educare a consumatorilor cu privire la importanța unei alimentații sănătoase, dar și în privința schimbării obiceiurilor alimentare (importanța de a găti din legume diversificate și de sezon).

Reporter: Cum sunt ţinute produsele proaspete pe durata întregii ierni? Care este politica ASAT?

Mihaela Vetan: Pe perioada iernii există distribuții ASAT doar în două parteneriate din Timișoara. În general, sezonul de distribuții durează în ASAT din aprilie până în luna noiembrie.

Reporter: Ce planuri de viitor are asociatia?

Mihaela Vetan: Pentru membrii ASAT este foarte important să avem o creștere naturală și sustenabilă a parteneriatelor ASAT, nu suntem interesați de creștere numerică. Dorim să consolidăm parteneriatele existente și să ne implicăm în activități de informare în rândul consumatorilor și al micilor producători.


Publicitate

Postaţi un comentariu