Snooker/Tainele sportului cu papion dezvăluite de Marius Ancuţa

Marius Ancuţa (foto, în centrul imaginii) este unul dintre cei mai apreciaţi promotori ai snooker-ului în România și cel care va prezenta meciul demonstrativ dintre legendele acestui sport, John Higgins și Ken Doherty, din 4 marrtie de la Cluj-Napoca

Snooker-ul este latura aristocratică a banalului biliard, jucat de foarte mulţi tineri în cluburile de profil existente în orice oraş, oricât de mic. Însă, despre snooker să ştiu destul de puţine lucruri. Se spune că ar fi apărut în Evul Mediu, în secolul al XIV-lea, deşi există dovezi că o variantă a sa, care se juca direct pe pământ, se practica în Grecia antică încă din secolul al IV-lea i.H.

Peste veacuri, biliardul, precursorul snooker-ului, a devenit un joc al aristocraţilor, fiind practicat ca un joc de salon, în ţările din vestul Europei. Astăzi, jucătorii de snooker se prezintă în faţa publicului în ţinute impecabile, papionul fiind un accesoriu obligatoriu. Aproape o necunsocută în rândul românilor, snooker-ul a devenit tot mai familiar datorită transmisiilor prin intermediul Eurosport.

Un rol definitoriu în popularizarea acestui sport îl au şi comentatorii specializaţi, iar unul dintre aceştia este Marius Ancuţa. De profesie stomatolog, Marius Ancuţa este unul dintre cei mai apreciaţi promotori ai snooker-ului în România. În rândurile de mai jos vă invităm să lecturaţi un interviu savuros cu cel care va prezenta meciul demonstrativ de snooker dintre legendele acestui sport, John Higgins și Ken Doherty, care se va disputa la data de 4 martie la Cluj-Napoca.

TR: Ce înseamnă snooker pentru Marius Ancuța și de unde pasiunea pentru un sport până la urmă exclusivist?
Marius Ancuța: Înseamnă autodisciplină, un mod de a trăi viaţa, învăţând ce este autocontrolul. Pasiunea pentru snooker s-a născut la Londra, în 1993, datorită prietenului meu Trevor Gordon Fryer. El este ”criminalul”!

TR: Știm că la un moment dat ați făcut pasul tocmai spre Anglia, pentru a participa la cursuri de snooker. Cum este pentru un începător o astfel de experiență? Care a fost primul lucru pe care l-ați învățat acolo?
Marius Ancuţa: Şi mă mai duc. Chiar acum în martie am cursul şi examenul pentru level 2 WPBSA Coach. Primul lucru esenţial este intrarea la masă, care nu are nici o legătură cu ce făceam înainte. Înainte practicam dacă îmi permiteţi termenul – snooker lăutăresc.

TR: Care au fost primii paşi în România, când se poate spune că a apărut snooker-ul în ţara noastră?
Marius Ancuţa: Imediat după 1990, dar aici colegul şi prietenul meu Sandy ar putea povesti mai multe despre celebrul club de la Muncii, unde eu nu am reuşit vreodată să prind o masă liberă.

TR: Ce presupune un antrenament de snooker?
Marius Ancuţa: În primul rând noţiuni temeinice despre poziţie şi intrare la masă, noţiuni ce trebuie sincronizate într-o singură mişcare, aşezarea pe lovitură, apoi pfffff multe detalii de acord fin.

TR: De când comentaţi snooker şi ce presupune această meserie? Mă refer la documentare, la pregătirea pentru un astfel de comentariu…
Marius Ancuţa: În 1998 am comentat Openul Scoţian – finala. În acei ani documentarea era extrem de anevoioasă, din cauza imposibilității accesului la informațiile imediate. Cum transmisiile erau mai rare începeam documentarea cu 7-10 zile înainte. Printre altele îmi sunam prietenul din Anglia și îl rugam dacă mai avea timpul fizic să-mi trimtă ziare sau dacă nu un e-mail cu principalele știri.

TR: Ce legătură există între snooker şi stomatologie? În afara de precizie, desigur…
Marius Ancuţa: Niciuna sau poate – fără modestie – Marius Ancuța.

TR: Există public de snooker în România?
Marius Ancuţa: Da, chiar extrem de avizat și sunt convins că-l vom vedea și la Cluj cu prilejul demonstrativului Higgins – Doherty! Ronnie, Stuart și Michaela ne-au făcut nouă românilor un compliment spunând: nu credeam că există într-o țară necunoscută nouă precum România, o cultură snookeristică și un public atât de avizat.

TR: Pentru jucătorii şi iubitorii de snooker din România, cel mai important eveniment a avut loc la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, de care ați și amintit de altfel, când au venit în ţara noastră legendarul Ronnie O’Sullivan şi campionul mondial în exerciţiu la acel moment, Stuart Bingham. De ce atât de târziu, mă refer după atâţia ani în care românii erau cât de cât familiarizaţi deja cu snooker-ul?
Marius Ancuța: Pentru că abia anul trecut am cunoscut oameni paroliști, oameni de caracter, oameni cu coloană vertebrală și oameni care mai presus de orice câștig financiar au crezut în mine, în snooker și mă bucur că nu s-au înșelat. Dovada? Campionatele Europene de Snooker ce vor fi găzduite de țara noatră timp de 3 ani. Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști. Titulatura nu impiedică jucătorii chinezi, thailandezi, australieni sau chiar brazilieni să participe. Așa a hotarat WPBSA ( World Profesionall Billiard and Snooker Association) să se numească!

TR: Pe 4 martie vor veni la Cluj doi foşti campioni mondiali, John Higgins și Ken Doherty, iar snookeriştii români prezenţi la eveniment vor avea şansa să joace un meci cu cei doi. Ce ar trebui să ştie, sau la ce să se aştepte norocoşii care îşi vor „încrucişa” tac-urile cu cei doi?
Marius Ancuța: Nimic. Să trăiască momentul ce va fi poate unic pentru ei, să nu se preocupe de ceva pentru că cei doi mari campioni vor avea grija de ei!

TR: Ştim că sunteţi managerul unui club de snooker. Există interes în rândul românilor pentru acest sport?
Marius Ancuța: Este un club de biliard și snooker. Este cel mai mare din Europa de Est, având 25 de mese de biliard Dynamic III și 6 de snooker. După ce la inaugurare l-am avut pe Stephen Lee, în noiembrie trecut ne-au călcat pragul Ronnie, Stuart și Michaella, anul acesta la începutul lunii februarie, datorită asociatului meu (Leonard Dobre ), am găzduit cel mai puternic și mare concurs de biliard – bila 9 – din Europa în acest an, prins în calendarul EPBF. 192 jucători din întreaga lume. Am fost onorați de 17 dintre primii 25 de jucători mondiali. Premii în valoare de 20.000 euro. Și acum să răspund la întrebare: da, foarte mare. Eu cu greu pot găsi o masă liberă de snooker la mine în club.

TR: Există un jucător de snooker în România care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor din circuitul profesionist?
Marius Ancuța: Jucători avem, nu foarte multi! Dar din păcate doar atât și nu este vina lor.

TR: Aţi participat la turnee profesioniste? Dacă da, care a fost cel mai dificil adversar, şi care ar fi fost adversarul pe care v-aţi fi dorit să-l întâlniţi?
Marius Ancuța: Ca spectator da, niciodată ca jucător. Eu zic că am încă simțul ridicolului!

TR: Cum este un jucător profesionist de snooker? Ce calităţi, ce abilităţi trebuie să aibă el, pe de o parte? Pe de altă parte, circulă multe legende despre tabieturile jucătorilor de snooker. Care sunt acestea?
Marius Ancuța: Fiece jucător are calitățile lui, la fel precum tabieturile dar toți muncesc (cel puțin la început de carieră, enorm). Snooker-ul este o combinație de talent (variabil), antrenament susținut, concentrare și toate acestea adunate se încarcă de valoare printr-o pregătire psihologică fără fisură! Ca tabieturi ar fi: nu schimbă creta pe parcursul turneului, alții nu schimbă papionul, alții pantofii, alții lenjeria. După principiul echipa câștigătoare nu se schimbă vreodata!

TR: Ronnie O’Sullivan este principalul vector de imagine al acestui sport, ce ne puteţi spune despre el?
Marius Ancuța: Eu pot spune că am descoperit puțin din omul Ronnie O’Sullivan. O mare plăcere și onoare să constat că Ronnie este prietenos, amabil, parolist și toate adunate pentru mine înseamnă un om de caracter. Nu este o caracterizare a lui Ronnie este ce am descoperit eu, altfel nu mi-aș permite eu să-l caracterizez pe el, dar totuși pentru ați răspunde la întrebare, am să-l citez din memorie pe marele Steve Davis care, după Masters-ul de la Londra a spus cam așa: „Nu există sporturi în lume în care vedeta să depășească sportul în sine, dar în snooker Ronnie este acolo”.

TR: Care este jucătorul dvs preferat şi de ce?
Marius Ancuța: Jimmy White pentru că și datorită lui am ajuns să fiu „snooker addict” și pentru că este singurul jucător de snooker ce m-a făcut să plâng!

TR: Ați fost vicepreşedintele Federaţiei Române de Snooker dar aţi renunţat, de ce?
Marius Ancuța: Nu prea îmi mai aduc aminte, e istorie! Acum doar joc în cadrul federației și-mi plătesc taxele ca orice alt jucător.

TR: Dacă ar fi să definiți snooker-ul, pentru cei mai puțin avizați, sau cunoscători, ce le-ați spune despre acest sport?
Marius Ancuța: Că educă, mai mult decât orice alt sport. Atunci când începi să-i descoperi tainele nu spectaculozitatea!


Publicitate

1 Comentariu

  1. Nicolae Bobocel spune:

    Today 30.04.2016 Marco Fu – too many stupid shots, Mark Selby tired: 12:12.

    Frumos artcolul de mai sus si la obiect.

Postaţi un comentariu