Cum a ajuns România a opta putere a lumii fotbalistice

România îşi va afla sâmbătă adversarii din viitoarea campanie de calificare, pentru Cupa Mondială din 2018. Tricolorii se vor afla în prima urnă valorică datorită poziției a 8-a pe care o ocupă acum în clasamentul FIFA. Vestea că România a ajuns în elita fotbalului mondial nu i-a surprins doar pe români. ci și pe străini, specialiștii în fotbal încercând să găsească explicații pentru modul în care au ajuns românii a opta putere fotbalistică a lumii, peste Anglia, Franța, Italia sau fosta campioană mondială Spania. Un răspuns ar fi alegerea „insiprată” a adversarilor din meciurile amicale, dar şi punctele obţinute de „Tricolori” în actuala campanie de calificare la Euro 2016.

Nici selecţionerul nu crede

Fantomele trecutului şifonează periodic imaginea fotbalului românesc şi scot la iveală dedesubturi tenebroase ale unor performanţe ascunse în spatele unor statistici seci. „Gheata de Aur“ cucerită fraudulos de Rodion Cămătaru la finalul campionatului 1986-1987 ar trebui, în mod normal, să stea la loc de cinste în istoria sportului nostru. Mai nou, România a ajuns a opta putere a lumii la fotbal, în condiţiile în care patronii cluburilor din Liga 1 trăiesc din banii din drepturile tv, iar suma totală investită în transferuri, în această vară, este de numai 1, 4 milioane de euro. România nu s-a mai calificat la un Campionat Mondial de 17 ani, iar fotbaliştii români, cu mici excepţii, nu mai au demult căutare în Europa. Până şi selecţionerul Anghel Iordănescu s-a crucit când a văzut clasamentul. ”Sincer, suntem pe locul 8 nemeritat. Față de ceea ce oferă fotbalul românesc, e chiar nemeritat să fim înaintea Angliei, sau a Spaniei”, a reacţional Iordănescu la aflarea veştii. Romania a atins cea mai slabă clasare în 2011 când „Tricolorii” erau abia pe locul 56 în lume. Din acel moment lucrurile au luat o întorsătură fericită pentru România şi echipa naţională şi-a început ascensiunea spre totupl mondial începînd cu victoriile cu Estonia, scor 2-0 şi cu Andorra (4-0). Din 2011 şi până în prezent „Tricolorii” au disputat în tot acest timp nu mai puţin de 45 de meciuri, amicale şi oficiale. Nu s-a obţinut nicio calificare, iar adversarii din meciurile amicale (şi rezultatele din aceste jocuri de verificare punctează în clasamentul FIFA) au fost, printre alţii, Ucraina, Cipru, Turkmenistan, San Marino, Australia sau Trinidad Tobago. Fără să acuzăm pe cineva de rea voinţă, trebuie să remarcăm că adversarii din meciurile amicale au fost cu grijă aleşi, astfel încât românii să nu aibă prea mari probleme în a câştiga. Reacţia vestului la aflarea clasamentului a fost una ironică. E drept că nici românii care evoluează în Europa nu sunt deloc în cea mai bună perioadă. Din primul 11 cu care Iordănescu a abordat meciul cu Irlanda de Nord, încheiat la egalitate scor 0-0, portarul Tătăruşanu este rezervă la Fiorentina. Din linia defensivă doar Paul Papp de la Steaua şi Laszlo Sepsi (ajuns între timp la Nuremberg, în liga a II-a germnă), sunt oameni de bază la echipele lor. Cuplul de fundaşi centrali Chiricheş şi Grigore sunt cel mult rezerve la Tottenham, respectiv Toulouse. Dintre mijlocaşi Prepeliţă şi Pintilii au ajuns ăn Turcia, respectiv în Israel la echipe mediocre din campionatele respective, iar Maxim a fost aproape de retrogradare cu Stuttgart, în acest moment echipa germană încercând să scape de el. Doar Torje a fost constant la Konyaspor, locul 8 în ultima ediţie de campionat. Dintre jucătorii de atac, Alexandru Chipciu este mai mult decât blazat, dar şi supraevaluat de patronul Gigi Becali, iar suma cerută pentru un eventual transfer (6 milioane de euro) alungă orice potenţial cumpărător. În Liga 1, Chipciu a avut o perioadă de aproape un an de zile în care ju a marcat. Bogdan Stanciu în schimb, este titular şi golgheter la Genclerbirligi, locul 9 în ediţia trecută a Superligii Turciei. Ca o comparaţie, toţi fotbaşliştii din echipele naţionale ale Angliei, Franţei, sau Italiei, clasate sub naţionala României în clasamentul FIFA, sunt titulari de drept la echipe din cele mai puternice campionate ale Europei.

foto: Mediafax

„Sincer, suntem pe locul 8 nemeritat. Față de ceea ce oferă fotbalul românesc, e chiar nemeritat să fim înaintea Angliei, sau a Spaniei”, Anghel Iordănescu, selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României

Românii au desfiinţat Gheata de aur

Dinamoviştii au desfiinţat Gheata de Aur din frustrare. Cum Steaua era protejata fiului cel mare a lui Nicolae Ceauşescu, Valentin, majoritatea trofeelor interne ajungeau în Ghencea. Astfel, dinamoviştii au fost nevoiţi să se reorienteze către ţinte internaţionale. În paralel cu rezultatele notabile din Cupa Cupelor, roş-albii au apelat la o înşelăciune pentru a câştiga Gheata de Aur. Prestigioasa distincţie, acordată anual de France Football celui mai prolific marcator din campionatele europene, a fost câştigată de Rodion Cămătaru şi Dorin Mateuţ în urma unor falsuri de pomină. Adversarii din campionat erau obligaţi nu numai să se lase învinşi, ci şi să se dea la o parte din calea atacanţilor dinamovişti, desemnaţi pentru a ieşi golgheteri. Povestea este de notorietate, Cămătaru înscriind în sezonul 1986/1987 nu mai puţin de 44 de goluri, iar Mateuţ a recidivat cu 43 de goluri în ediţia 1988/1989, stârnind nenumarate ironii în ţară şi revoltă în străinatate. Povestea era notorie şi la UEFA, însă, forul european n-a putut face nimic în acel moment, dar în urma scandalului revista franceza France Football a decis să desfiinteze Gheata de Aur în 1991. Din 1968 până în 1991, campionatul italian de exemplu n-a avut niciun învingător în acest trofeu, care însă ajungea regulat în România, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia şi chiar Cipru! În 1996 Gheata de aur a fost reactivată, iar criteriile premiere s-au schimbat. Trofeul se acordă azi pe baza unui coeficient care indică valoarea campionatului.

 

Drumul către Rusia
Cele 52 de echipe din cele 6 urne valorice vor fi împărţite în nouă grupe. Echipele de pe locurile 1 se vor califica direct la Cupa Mondială, iar cele mai bune 8 echipe de pe locurile 2 vor juca baraj. Cea mai uşoară grupă în care România ar repartizată le-ar mai avea în componenţă pe Bosnia-Herţegovina, Grecia, Insulele Feroe, Azerbaijan şi Andorra, în timp ce într-o „grupă a morţii” tricolorii ar juca împotriva Franţei, Poloniei, Turciei, Ciprului şi Kazahstanului. Ultima dată când tricolorii au participat la un campionat mondial a fost în 1998.


Publicitate

Postaţi un comentariu