Campionii din „umbră”

Echipa de torbal-goalbal a LSDV Cluj va reprezenta, la sfârşitul acestei săptămâni, România la un puternic turneu internaţional ce se va desfăşura în Polonia / FOTO: Dan Bodea

Soarele de primăvară abia dacă pătrunde în sala de sport a Liceului Special pentru Deficienţi de Vedere (LSDV) din Cluj însă, pe parchetul încăperii cinci băieţi îndrumaţi de cei doi profesori, Călin Crăciun şi Emese Maniu, se „încălzesc” conştiincioşi, pregătindu-se pentru o nouă sesiune de antrenament. Echipa LSDV Cluj va reprezenta la sfârşitul acestei săptămâni România, într-un puternic turneu de goalball (sportul destinat oamenilor cu deficienţe de vedere), în Polonia.

La început a fost torbalul
Georgiu Robert, Krisztian Kovacs, Sîngeorzan Dan, Buduşan Sebastian şi Covaci Daniel sunt cinci copii care oricare alţii, îndrăgostiţi de sport în general şi de goalbal în mod special. Sunt elevi ai Liceului Special penru Deficienţi de Vedere din Cluj dar se comportă ca nişte adevăraţi campioni.

Problemele de vedere nu le-au ştirbit pasiunea pentru sport, astfel că, cei cinci au depăşit orice prejudecăţi şi împreună formează echipa de goalball a LSDV care va reprezenta România la Turneul Internaţional de la Dabrova Gornicza din Polonia.

„Mergem să ne jucăm şansa chiar dacă vor participa echipe foarte puternice şi mult mai experimentate decât noi. Sunt nu mai puţin de 7 echipe din Polonia, două din Ungaria şi noi. Goalball-ul este foarte dezvoltat în aceste ţări, aşa că va fi dificil pentru noi, dar sincer sper să trecem de faza grupelor”, spune profesorul copiilor Călin Crăciun.

Pasiunea pentru sportul cu mingea cu clopoţei a început în urmă cu mai bine de 20 de ani când, micuţii nevăzători au fost invitaţi la un turneu internaţional la Budapesta. De atunci şi până astăzi, în vitrina cu trofee a LSDV s-au adunat o mulţime de medalii, cupe şi diplome.

„La începutul anilor 90 a venit un neamţ la noi la şcoală şi ne-a propus să facem o echipă de torbal. Nimeni nu prea ştia despre ce este vorba, dar profesorii de sport din şcoală au preluat imediat ideea şi acesta a fost începutul acestei mişcări sportive în LSDV. Acum ne mândrim cu rezultatele copiilor noştri obţinute la torbal, atletism, goalball, înot sau şah”, povesteşte directorul instituţiei, Roxana Cziker.

Torbalul, respectiv goalball-ul, sunt două sporturi practicate de către persoanele cu deficienţe de vedere, aproximativ identice. Ambele sporturi se bazează pe toate simţurile, mai puţin al văzului. Participanţii la astfel de competiţii sunt aduşi în aceeaşi stare prin acoperirea ochilor cu un sistem de ochelari opaci, menit să stopeze în totalitate lumina sub acest tip de ochelar.

Echipele au în componenţă câte trei jucători, la care se adaugă o cel puţin o rezervă. Torbalul şi goalball-ul se desfăşoară întotdeauna în sală, pe o suprafaţă netedă, iar mingea este diferită de cea de fotbal, fiind deosebită de un sistem de clopoţei cu care este dotată în interior şi care în momentul deplasării acesteia, produc zgomotul în baza căruia este pasată şi apărată de către participanţii la joc. Mingea se aruncă de-a lungul terenului, care este diferit pentru cele două sporturi. Echipa care scapă mingea în plasa porţii este sancţionată cu gol.

„Torbalul se bazează pe viteză şi pe foarte multă mobilitate, în timp ce goalbalul este bazat pe forţă, motiv pentru care şi mingea folosită pentru goalball este mult mai grea decât cea pentru torbal. Şi terenul de joc este diferit. Torbalul se dispută pe un teren de 16 metri lungime şi 7metri lăţime, iar pentru goalball, suprafaţa de joc are o lungime de 18 metri şi o lăţime de 9 metri. Terenurile de joc sunt dotate cu câte o poartă în fiecare capăt. Terenul de golball este marcat prin sfori cu o linie la trei, şase şi nouă metrii, iar în faza de atac mingea trebuie să atingă obligatoriu propriul teren între liniile de trei şi şase metrii, în cazul goalballului. În cazul torbalului, aceasta trebuie lansată, fără să atingă cele trei sfori aşezate la o distanţă de 40 de centimetri deasupra terenului”, ne explică regulamentul de joc profesorul Călin Crăciun.

Dacă golball-ul este un sport paralimpic şi este jucat în România la nivel naţional, o mare parte a filialelor  Asociaţiei Nevăzătorilor din România având câte o echipă trimisă anual la competiţia naţională, torbalul se joacă doar în Cluj, fiind perfecţionat la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere încă din anul 1993.

Şi-au înfiinţat propria Asociaţie Sportivă
Pornind de la dictonul latin „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos) dascălii de la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere au reuşit să înfiinţeze Asociaţia Sportivă „Kori Francisk” cu ajutorul căreia şi-au propus să angreneze un număr cât mai mare dintre copiii şcolii în practicarea sportului.

„Motivaţia este un lucru esenţial, pentru fiecare dintre noi, în orice activitate am fi implicaţi, iar motivaţia acestor copii de a practica goalball este dată de ideea că persoanele cu dizabilităţi de vedere pot practica de la egal la egal o disciplină sportivă cu orice persoană, fie că are o dizabilitate, fie că nu. Pe aceşti copii deficienţa de vedere nu-i împiedică să practice sportul de performanţă, ba dimpotrivă lipsa totală sau parţială de vedere se transformă de multe ori într-un atuu datorită necesităţii de adaptare, ceea ce stă la baza dezvoltării atât mentale, cât şi senzoriale, iar odată dezvoltate aceste simţuri putem vorbi şi de performanţă în sport”, a punctat Călin Crăciun, profesor de sport la LSDV.

Nou înfiinţata Asociaţie Sportivă are 5 secţii – torbal, goalball, înot, atletism şi şah. De altfel, la începutul săptămânii viitoare LSDV va fi gazda Concursului Naţional de şah „Memorial Kory Francisk”, destinat copiilor cu deficienţe de vedere. La această competiţie vor participa un număr de 14 elevi de la şapte instituţii şcolare speciale, am aflat de la organizatorul întrecerii Silviu Vanda.

„Şcoala noastră este pentru a doua oară gazda acestui concurs naţional, prima întrecere la Cluj având loc în 2009. Este un concurs naţional extrem de puternic, iar scopul nostru este de a descoperii copii talentaţi în rândul elevilor nevăzători. De ce se numeşte <Memorial Kory Francisk>? Pentru că astfel cinstim memoria profesorului Kory Francisk, cel care în anii 50 a introdus jocul de şah în rândul nevăzătorilor”, a explicat profesorul Silviu Vanda.

Prima ediţie a Concursului Naţional de şah pentru copii cu deficienţe de vedere s-a desfăşurat în 1974, la Arad. Vreme de câteva decenii această întrecere se desfăşura pe echipe, fiecare şcoală specială participantă înscriind în concurs câte patru jucători. Ulterior competiţia s-a transformat într-una individuală, fiecare instituţie de învăţământ având dreptul de a alinia la startul competiţiei câte doi elevi, fete sau băieţi.


Publicitate

Postaţi un comentariu