Crâşmele de cartier – locul unde timpul până la pensie trece mai repede

În crâşmă, timpul până la pensie trece mai repede

Fiecare cartier al Sătmarului are barurile lui de tradiţie, cu clienţi fideli şi băutură ieftină. Şi pentru că vrând nevrând toată lumea le cunoaşte, multe dintre ele au devenit puncte de reper pentru a localiza altceva, cum ar fi un minimarket, un atelier de reparaţii – câte se mai găsesc rătăcite prin unele cartiere! – sau – ironia sorţii, chiar un alt bar.

De la crâşma banală, la barul cu terasă
Dacă imediat după Revoluţie pentru cei care deschideau un bar demersul era sinonim cu a deveni om de afaceri, în nebunia de atunci când nici nu visa cineva la cerinţe impuser de UE, sintagma nu se pupa de nicio culoare cu aspectul şi condiţiile oferite clienţilor: fum să-l tai cu cuţitul, mese cu melacardul scorojit, mereu umed, scaune şchioape, scrumiere pline şi gălăgie cât pentru un stadion. Odată cu trecerea timpului şi influenţat mai degrabă de schimbarea proprietarilor, aspectul interior al unora dintre crâşmele denumite pompos baruri a început să se schimbe. Televizoarele au fost înlocuite cu plasme – momeală pentru amatorii de fotbal, care, chipurile, în felul acesta dau dovadă de generozitate şi lasă telecomandă de acasă la dispoziţia nevestei, exasperată de manifestările de euforie sau furie, după caz, a suporterului înfocat – mobilierul a fost înlocuit cu imitaţii ale modelelor văzute prin străinătate sau considerate originale de proprietar, în timp ce mesele de biliard sau aparatele pentru jocuri mecanice nu lipsesc nici ele. Acestea sunt barurile cu pretenţii, în care, deşi sunt situate în cartiere, proprietarii încearcă inclusiv selectarea clientelei, spre supărarea celor care, după ce şi-au făcut încălzirea în localurile în care îşi fac veacul, prind curaj şi încearcă să bea una mica într-un loc diferit. Iar mai nou, s-ar putea spune ultima fiţă, aproape fiecare bar de cartier are în timpul verii şi câte o terasă.

Clienţi consecvenţi, băutură  după program
Perioadele din zi când barurile de cartier sunt lipsite de clienţi sunt foarte rare, deoarece doar de puţine ori se întâmplă ca măcar la una dintre mese să nu se afle clienţi. Fie că este vorba despre câte unul abătut care, cu privirea pierdută şi trăgând cu nesaţ din ţigară, îşi îneacă amarul primului pahar în cel de-al doilea sorbit pe îndelete, fie că sunt câte doi sau trei care discută despre te miri ce, se poate spune că ei sunt cei ce salvează onoarea barurilor de la ipostaza neplăcută de-a nu avea clientelă. Vorbind despre clienţii care trec cu consecvenţă pragul acestor localuri, barmanii demonstrează că ştiu foarte bine cu cine au de-a face şi care este programul după care aceştia obişnuiesc să-şi facă zilnic prezenţa. M. P. barmanul unuia dintre localurile din cartierul Micro 16 ne spune:

„Clienţii sunt împărţiţi după programul şi activităţile pe care le au zilnic. Primii care se prezintă imediat după deschidere, pentru cinzeaca de vodcă băută pe fugă, sunt cei care încep programul de lucru la ora 7:00. Următorii sunt cei ce lucrează după amiaza, şomerii sau pensionarii. Aceştia sunt de regulă cei care execută fără mofturi rugămintea nevestei de-a ieşi la cumpărături. Şi, întrucât mereu uită ca din întâmplare câte ceva, revin în bar şi de câte două – trei ori pe zi”.

În crâşmă, timpul până la pensie trece mai repede

Deveniţi brusc excesiv de atenţi ca imaginea să nu le fie compromisă, mulţi dintre clienţii barurilor refuză să vorbească, dacă îi întrebi cât timp petrec zilnic în crâşmă. Alţii, cu un strop de umor, susţin că e dreptul lor să-şi petrecă timpul într-un local şi că nu-i interesează că sunt fotografiaţi, cu condiţia „să iasă bine în poză”. Sunt şi clienţi care dau vina pe „politicienii de c…at” pentru că ei beau, dar şi din aceia care spun că profită de timpul petrecut lângă pahar pentru a discuta despre diverse treburi gospodăreşti, rămase în cele din urmă în faza de bune intenţii din cauza consecvenţei cu care fac prezenţa în crâşmă. Când vine vorba despre banii cheltuiţi zilnic pe băutură, suma declarată este de 5-6 lei.

„O nimica toată – declară unul dintre consumatori- deoarece mă ajută să-mi petrec mai repede timpul până la pensie”.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu