Pictura dintr-o biserică de lemn care a impresionat un papă

Roata vieții

„Roata vieţii”, o pictură unicat realizată în urmă cu aproape două secole în biserica monument istoric din Răstoci, a fost remarcată de Papa Ioan Paul al II-lea, care a ţinut pe biroul său o fotografie a operei de artă şi chiar şi-a exprimat intenţia de a vizita lăcaşul de cult, cu prilejul prezenţei sale în România, potrivit preotului Valentin Danci, ce a slujit mai bine de patru decenii în mica localitate din Sălaj.

Răstoci este o mică localitate din comuna Ileanda, situată pe malul râului Someş şi atestată documentar din 1530. Numele satului provine din limba slavă, „rostoka” semnificând braţul unui râu desprins pentru a înconjura o insuliţă. Astăzi această insulă ce s-a format probabil pe râul Someş nu mai există, dar numele localităţii s-a păstrat. Sătenii au trecut pe rând, de la ritul greco-catolic la cel ortodox şi înapoi, ultima schimbare de acest gen consemnându-se în 1948, când printr-un decret al regimului comunist, după 250 de ani de greco-catolicism, au fost trecuţi forţat la ortodoxie. Pământul bisericii a fost luat de statul comunist şi împărţit sătenilor în 1953.

Biserica monument istoric din Răstoci datează de la începutul secolului XIX, edificarea ei realizându-se în doar un an, aşa cum arată şi pisania din partea interioară a fruntariului altarului de deasupra uşilor împărăteşti, inscripţie ce menţionează şi perioada când s-a realizat pictura: „Această sfântă bisiarică, cu mila şi cu ajutoriul pria înălţatului, şi atotputiarnicului milostivului Dumnezău sau zidit, şi cu tot lucrul ce era de lipsă sau gătit de la începutul lui maiu, al anului 1827, până la sfârşitul lunii iarăş a lui maiu al anului următoriu 1828, supt pre lăudata şi putiarnica biruinţă a pria înălţatului întîia Francisc împăratul Austriei. (…) Iară cu zugrăvitura şi cu podoaba ce să viade peste tot dinlăuntru, afară de douo cinstite icoane ce sunt în oltariu pe pristol şi cealaltă pe fruntariul oltariului dinainte s-au gătit în anii domnului 1832 şi 1833 cu strădania, cu lucrul şi ajutorilui chieltuialelor tuturor sătianilor fieşte căruia după buna îndurare, voinţa inimii şi puterii sale, fără de nicio sâlnică aruncare”.

Meşterul ce a realizat pictura este menţionat pe peretele ce desparte pronaosul de naos: „Toată podoaba şi zugrăvitura acestei sfinte Bisearici din lăuntru ce se vede şi se arată, fără două icoane ce sunt pusă în fruntea Altariului şi cealaltă din lăuntru pe Preastol s-au gătit prin mine umilitul robul lui Dumnezeu Lazăr Toacaci zugravul din Piroşa născut, în anii domnului 1832 şi 1833”.

Interiorul micuţei biserici de lemn din Răstoci impresionează prin „dantelăria” lucrăturii în lemn dintre naos şi pronaos, realizate exclusiv manual, cu dalta şi toporul, în urmă cu mai bine de 150 de ani, dar şi prin picturile de pe pereţi, bine conservate, majoritatea încadrate într-o ramă, asemeni unor tablouri.

Oarecum ascunsă de privirile neavizaţilor, pe peretele din dreapta intrării, într-o zonă umbrită oarecum de un ochi de fereastră, stă „Nestatornica roată a vieţii şi primejdioasele ei valuri”, o ilustrare simbolică a existenţei omului, într-o realizare artistică simplă, dar extrem de sugestivă, ce a impresionat chiar şi un înalt pontif.

Potrivit acestuia, pictura a fost remarcată mai întâi, în 1998, de Cuviosul Irineu, actualmente preot greco-catolic la la Mănăstirea Prislop din Maramureş, ce era la vremea respectivă delegat al Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea. Reprezentantul Vaticanului a fotografiat pictura, ce a ajuns în cele din urmă pe biroul Papei, impresionat se pare de reprezentarea grafică a ciclului vieţii, realizată în mica biserică de lemn din Sălaj.

Biserica_din_Rastoci

„Papa a fost foarte impresionat şi vă spun, el m-a ajutat de am răzbit”, afirmă Valentin Danci, subliniind că a primit inclusiv sprijin financiar din partea Vaticanului pentru unele lucrări de întreţinere a lăcaşului de cult ortodox. Mai mult, fostul preot din Răstoci spune că Papa Ioan Paul al II-lea a intenţionat să ajungă la biserică în timpul vizitei pe care a făcut-o în România, în 1999, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Părintele Irineu consideră că importanţa picturii nu e dată de faptul că a fost remarcată de un papă, ci că ea este o valoare în sine.

„Nu cred că e nevoie să scoatem în evidenţă o valoare neapărat prin alte valori ale umanităţii. Este o valoare în sine, care cred că vorbeşte în mod foarte elocvent oricărei persoane care reuşeşte să o vadă, chiar dacă e pusă într-un loc destul de ‘umbros’ şi aproape nesemnificativ, în partea dreaptă cum se intră în biserică, exact cum noi punem adevărurile vieţii. Tot timpul le punem în locurile în care trebuie să le cauţi ca să le găseşti. În schimb multe lucruri care sunt nesemnificative încercăm să ni le punem în centrul vieţii noastre”, afirmă preotul de la mănăstirea Prislop.

Preotul greco-catolic subliniază la rândul lui unicitatea şi frumuseţea acestei opere de artă, dată în primul rând de simplitatea mesajului transmis privitorilor.

„Partea simbolică a acestei picturi apare în foarte puţine biserici aici, la noi, în România, pentru că este teologia populară a vieţii. De fapt, este teologia evanghelică, transpusă într-un limbaj popular, al omului simplu, care spune atât celui care este învăţat, atât celui care este sărac, cât celui care este bogat, celui care nu poate să priceapă mult, dar prin acea imagine simplă şi atât de frumoasă şi de elocventă îi arată că în viaţă totul este ciclic: începem, venim în lumea asta fără să ştim de unde, pe o barcă, ajungem şi urcăm încercând să stăpânim ‘Roata vieţii’, dar nimeni până acum nu a reuşit. Toţi, când au ajuns în vârf, după o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp s-au declinat şi au ajuns tot în acelaşi loc. Mie mi-a plăcut foarte mult acest limbaj simplu, dar foarte direct, foarte clar, foarte limpede şi foarte realist, care spune un adevăr al vieţii pe care noi îl ştergem, îl mutăm, spunem că nu e pentru noi, că e pentru altul, dar în care suntem oricum implicaţi fiecare dintre noi şi nu avem cale de ieşire. Eu am mai găsit ‘Roata vieţii’ în Tibet, în Nepal şi în Bhutan. La intrarea în templele de tradiţie tibetană există, e mult mai elaborată, dar în forma ei de aici, de la Răstoci, e o esenţă a vieţii”, afirmă părintele Irineu.

Nu doar pictura ce a ajuns pe biroul unui papă, ci întreaga biserică respiră o frumuseţe remarcată de toţi cei ce ajung să o viziteze. La exterior iese în evidenţă turnul-clopotniţă zvelt, înalt de circa 30 de metri. Pentru a evita deteriorarea turnului, preotul Valentin Danci a înregistrat o casetă cu sunetul clopotelor pentru diversele momente când este necesară tragerea lor, clopotele adevărate fiind utilizate doar la Sărbătorilor Pascale. Printre cei ce au remarcat frumuseţea lăcaşului de cult s-a numărat şi o comunitate catolică din Franţa, ce a făcut o propunere concret de cumpărare a bisericii, oferind, la schimb, o biserică nouă, la cheie. Preotul a refuzat categoric oferta, precizând că biserica poate fi dusă din sat doar peste cadavrul său. Prin grija sa, biserica şi pictura ei deosebită pot fi admirate şi astăzi, în mica localitate de pe malul Someşului.

Pentru toţi cei care au fost, vor veni sau poate nu vor trece niciodată pragul bisericii de lemn din Răstoci, roata vieţii se va învârti în continuare, implacabil, fiecăruia dintre noi fiindu-ne sortite înălţarea, afirmarea şi căderea spre moarte, într-un ciclu nesfârşit al renaşterilor succesive.

Omul, cu bărcuţa lui, pe marea vieţii

Roata vieţii arată omul care vine la marea vieţii. Jos, în partea stângă, e marea vieţii, pe care omul vine în bărcuţa lui, cu vâsla lui. E foarte semnificativ. Apoi începe şi învârte la roata vieţii. În clipa în care învârte zice ‘vreau să moştenesc’. Ajunge în culmea puterii – şi e şi reprezentat atât de frumos, ca un soldat semeţ, parcă e o linie dreaptă – când zice ‘moştenesc’. Câte puţin, câte puţin roata se învârte şi ajunge până acolo încât arată mormântul pe care scrie ‘din pământ eşti şi în pământ te vei întoarce’. Și atunci zice: ‘am moştenit’. Ce am moştenit? Pământ eşti şi în pământ vei merge”, descrie pictura preotul valentin danci, ce a slujit la răstoci din 1968 până în 2009.


Publicitate

Postaţi un comentariu