Taxi de Cluj: haos, standuri pe sponci şi lipsă de calitate

Foto: Dan Bodea

O dimineață obișnuită de iarnă. Trebuie să ajungi urgent în gară, dar ai dormit mai mult cu o jumătate de oră. Nu ai nicio șansă să ajungi la timp, numai dacă zbori până acolo sau dacă ai noroc să găsești un taxi. Deși, la cât e de aglomerat orașul, nu sunt mari șanse. Suni rapid la o companie de taxi și ceri să îți trimită unul cu viteza luminii la scara blocului. Taxi-ul vine mult mai rapid decât te-ai fi așteptat, iar cursa decurge impecabil. Ajuns în gară, însă, taxiul nu are unde să oprească, conform semnelor de circulație. „Trageți, vă rog, pe dreapta! Vreau să cobor aici”. Taximetristul se împotrivește, spunând că va lua amendă. Insiști. Cum adică va lua amendă? Oprește. Din spate apare, ca de nicăieri, o mașină de poliție. „Amendă!” Încep să se certe. „Nu vezi că e oprirea interzisă?” „Văd domnule, dar unde ai fi vrut să o las pe domnișoara, dacă aici e gara?” Vrei să plătești, dar taximetristul nu te bagă în seamă. Aștepți câteva minute. Nu mai ai răbdare, arunci banii pe scaunul din față și în mijlocul scandalului îți iei bagajul. Fugi să-ți cumperi bilet. Doamna de la tejghea îți spune pe un ton enervant de calm: „Îmi pare rău, trenul a plecat!” Înghiți în sec. Te așezi pe un scaun rece și te gândești la ce s-a întâmplat. „Am dormit mai mult. E vina mea. Dar cum e posibil ca într-un oraș cum e Clujul, cu pretenții, să nu existe un stand de taxiuri în gară?”

Clujul este de altfel singura reședință de județ din România fără stand pentru taxiuri. „Duci un client în vârstă la gară. Ești obligat să îi spui «Domnule, sari din mașină că nu e voie să oprim! Îți arunc bagajul în brațe, iar cu praștia îți dau restul.» Poliția îți taie calea și îți arată indicatorul cu semnul interzis. Ne omoară efectiv cu asemenea atitudine”, confirmă scenariul de mai sus liderul de sindicat al taximetriștilor, Paul Solomon. „Noi, cu sindicatul, am ieșit de un an și jumătate împreună cu poliția rutieră și cu cei de la primărie și am identificat la gară locul pe care urma să fie amplasat standul de taxi. Poliția Locală ne-a dat aviz favorabil, se poate face stand. Primăria a decis în comisia tehnică că se poate face standul. De un și jumătate nu s-a pus tablă, nu s-a marcat locul, iar noi luăm amenzi mereu. Probabil vor bani la buget”, explică acesta.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Nu există un for executiv

Aglomerația sufocantă și lipsa standurilor nu sunt însă, singurele probleme cu care se confruntă taximetriștii din Cluj-Napoca, destul de reticienți în a-și spune oful. „Nu avem o structură executivă pe toată taximetria. CTP-ul de exemplu, are o structură care se ocupă de probleme generale. În taximetrie, toată lumea e particulară, nu este o conducere unică, subiectele de interes general sunt depășite. Sindicatul nu e un for executiv, acesta este un for care ține echilibrul între patron și muncitor, între patronat și taximetrist. Multă lume vrea să forțeze sindicatul să fie un for executiv, ceea contravine statului său. Ar trebui să existe un for executiv care să analizeze situația și care să aibă acces la experți, la finanțări, la datele tehnice, pentru că o soluție trebuie, de cele mai multe ori, să fie analizată din mai multe puncte de vedere. Primăria are un rol de coordonare, dar la un SRL, la un agent economic aceasta nu îi poate impune reguli. Ea poate ține cont de anumite soluții, poate media diferențe de păreri. În taximetrie sunt patru categorii, de fapt orice afacere din lumea civilizată e structurată pe patru categorii financiare: angajați, liberii profesioniști, patronii și investitorii. Sunt patru categorii care vorbesc din puncte de vedere diferite. Autoritatea e a cincea categorie, iar clientul a șasea. De multe ori e foarte greu să găsești o soluție care să împace și varza și capra și lupul. De aceea trebuie multă înțelepciune, cunoștințe tehnice, implicare și dorința de a găsi soluții. Altfel, o categorie forțează nota și își impune punctul de vedere. De exemplu, taximetristul vrea să câștige mai mult, clientul vrea să plătească mai puțin. E o contradicție. Autoritatea vrea calitate. Calitatea nu se poate oferi decât cu resurse”, este de părere Solomon.

Taximetriștii sunt mereu acuzați că blochează traficul sau că staționează ilegal în locațiile în care standurile sunt puține sau inexistente. „Degeaba vin autoritățile și ne spun să luăm mașinile de acolo. Unde să le punem? Pe bloc? La subsol? Le lăsăm la marginea orașului? Care e soluția? Noi am pus problema și la poliție. «Domnilor, care e rolul amenzilor?» «Să vă îndreptați». Noi, dacă nu avem unde să oprim, cum să ne îndreptăm? Imaginați-vă că autobuzele de la CTP nu ar avea stații, unde să coboare și să urce călătorii? Ar fi un haos total, iar noi exact în haosul acesta trăim. Deranjăm. Oamenii care privesc superficial, pun rapid mâna pe telefon și cheamă poliția. Iar poliția, la un anumit număr de sesizări se urcă în mașină și vine și ne amendează”, explică acesta.

Specialiștii ar trebui să cerceteze fenomenul

„În ceea ce privește aglomerația din oraș, părerea mea personală este că nu poți să îi spui celuilalt participant la trafic să stea acasă, pentru a circula eu mai liber. Aici aș da cuvântul specialiștilor, care ar trebui să cerceteze fenomenul și să vină cu soluții, pentru că poți ajuta o anumită categorie, în defavoarea celeilalte, dacă vii cu o soluție nestudiată. Pe scurt, cred că un om care nu se pricepe ar fi bine să nu vorbească degeaba. Trebuie să știe toate datele, să știe ansamblul, să informeze, să inoveze. Avem școli seriose în Cluj. Ce facem cu ele? Exportăm inteligență, dar nu o folosim în ograda noastră”, mai spune liderul de sindicat.

Acesta este convins că numărul taximetriștilor din Cluj nu este mare, principala problemă fiind dezorganizarea acestora. „Dacă ar fi jumătate taximetrele, ar fi tragic. Și așa se stă trei, patru, cinci minute până vine comanda. Înjumătățind numărul de mașini se dublează timpul în care ajungi la client. Fiind mai puțini, ai mai puține opțiuni de alegere. Și mai este un aspect financiar, de care cred că toată lumea ține cont: fiind mai mulți se consumă mai mult, iar fluxul monetar e mult mai mare. Stăm câte 12, 14 ore în trafic, în loc să stăm opt ore și să câștigăm aceeași bani. Atunci am fi și mai puțini și clientul mai multumit. Nu există un program fix, e un adevărat haos în taximetrie. Legal, se pot munci 40 de ore pe săptămână. Un taximetrist lucrează 60 de ore. O normă și jumătate. Nu este niciun control în sensul acesta. Sunt aproximativ 3.000 de agenți economici, nu este nicio coordonare, nicio preocupare în acest sens, nu există soluții”, spune Solomon.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Anul trecut, principala problemă cu care se confruntau șoferii de taxi era tariful mic, dar, după doi ani și jumătate de luptă a sindicatului, această problemă s-a rezolvat. „Am studiat problema, am notificat Consiliul Concurenței. Combustibilul a fost trei lei pe vremea când a fost stabilit tariful, acum e șase lei. Toată lumea a luat-o ca pe o mărire de tarif. Nu e mărire de tarif, e o indexare. Nouă ni s-a tăiat periodic tot câte un pic din salar: 2, 3% și nu era palpabil. Dar când am tras linie, am văzut că am rămas fără jumătate de salar. A fost o temă foarte grea. De aceea a durat doi ani și jumătate”, a explicat acesta.
Diferențieri în funcție de calitate
În ceea ce privește tariful unic, Solomon susține că nu este o soluție legală. „Consiliul Concurenței are un cuvânt extrem de greu de spus. Oamenii nu sunt la fel, mașinile nu sunt la fel, clienții pot avea anumite pretenții, vor să meargă undeva în afara localității, de exemplu. Nu poți să pui același tarif pentru toată lumea. Tariful e 2, 25 lei. La Cluj s-a profitat de faptul că nu s-a mărit foarte mult plafonul maximal. Taximetristrul are tendința de a-și pune cel mai mare preț. Clientul de a plăti cât mai puțin. La cei 2, 25 lei cât e plafonul maximal, marja de face diferențieri e foarte mică. Sunt firme care merg sub 2, 25, sunt firme care merg noaptea peste 2, 50 sau 2, 99 lei. Sunt diferențieri. Eu aș merge pe diferențieri în funcție de calitate. Șoferul dacă știe două, trei limbi străine și are o mașină bună, cum să circule cu același preț ca unul cu o mașină slabă și care nu știe nici limbi străine și nu poate purta un dialog cât de cât? Aici aș face eu diferențierea. O mașină de cinci stele trebuie să fie mai scumpă. Clienții sunt determinați să aleagă o mașină mai ieftină în detrimentul calității, chiar dacă e mai ieftină cu un ban. În general, pe o cursă de trei kilometri, că aceasta e cursa medie, diferența e de cinci bani. Dar clientul nu socotește, vede doar că e mai ieftin. Astfel, calitatea este defavorizată. Îl defavorizezi pe unul care investește într-o mașină mai scumpă, care învață o limbă străină, se îmbracă cât de cât, are un anumit comportament, punându-l în aceeași oală cu cel care e cel mai ieftin. Eu aș face o diferențere ca la hoteluri. Clienții vor să fie mașină bună, să fie curat, dar nu vor să plătească în plus pentru aceste lucruri”, explică taximetristul.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Chiar dacă liderul de sindicat e conștient că primăria nu se pricepe la taximetrie și că e nevoie să apeleze la specialiști pentru a găsi soluții, unii șoferi nu sunt la fel de indulgenți. „Primăria nu se ocupă de nimic. Când a fost să fie ales domnul Boc a venit cu «Sărut mâna!» pe la noi. Acum nu ne mai cunoaște. Acum ne spune că în New York nu sunt stații de taxi. Nu trebuie făcute alte stații în Cluj. Să ni le elibereze pe cele pe care le avem. Ne sunt ocupate peste tot. La Hermes e ocupat, la Cocoșul e ocupat, la Sirena nu sunt, la Gară la fel. Suntem singurul oraș mare din țară care nu are stand de taxi la gară. Explicația este că primăria nu se implică deloc: «Dă-i la dracu și pe aștia!» Standul din Centrul vechi e ocupat. Vin polițiștii de la primărie și ne amendează”, spune un taximetrist supărat. „Creșterea tarifului era o problemă, acum s-a rezolvat. Cea mai mare probemă în momentul de față este lipsa standurilor”, spune un alt taximetrist. „Nu sunt probleme deosebite. Aglomerația în schimb ne omoară și sunt puține locuri în stand. Centrul este foarte, foarte aglomerat. Alte probleme nu sunt”, consideră un alt șofer de taxi.

Taximetriștii și-au făcut cluster și vor taxiuri electrice

Reprezentanții Sindicatului Taximetriştilor din Cluj-Napoca au sesizat lipsa unui for executiv în taximetrie și au decis să ia atitudine. Au înființat astfel, pe 26 noiembrie 2014, Clusterul Taxi Cluj, format din: agenți economici, autorități centrale și locale, facultăți, investitori și parteneri, dispuși să caute soluții viabile. Membrii fondatori propun un proiect menit să revoluționeze taximetria din Cluj. Taxiurile clasice vor fi înlocuite în câțiva ani cu taxiuri electrice. Sau cel puțin, acest lucru şi-l doresc cei care au pus pe picioare Clusterul. „Acesta este locul în care se vor discuta problemele tehnice. Vom începe să pregătim terenul pentru a transforma taxiurile din Cluj, în taxiuri electrice, care să nu polueze și care să aducă un plus de imagine orașului. Dorim să atragem fonduri europene. Toată lumea se plânge că nu se pot atrage fonduri europene din cauză că nu avem proiecte serioase. Uite un proiect serios. Taximetria în Cluj, peste șapte, maxim zece ani se va schimba cu totul. Actul constitutiv al Clusterului a fost semnant, am făcut regulamentul, statutul, lucrăm încă la regulile jocului, pentru că este un joc destul de complicat. Dacă lăsăm anumite părți să își facă numai interesele lor, gripăm sistemul înainte de a-l porni. Avem nevoie de înțelepciune. Avem foarte multe facultăți valoroase în Cluj, ne gândim să folosim înțelepciunea din facultăți, oameni de vârf, specialiști, excelența. Acești oameni trebuie puși la masă cu o temă de cercetare serioasă, iar ei să vină cu soluții tehncie, studiate, gândite la rece. Dorim să aplicăm rezultatele cercetării în practică. Dorim să schimbăm imaginea pe care taximetria o are, dorim să creștem calitatea, să creștem venitul taximetriștilor, să reducem cheltuielile prin acest proiect”, a spus Paul Solomon.

Dacă proiectul va primi finanțare, în oraș vor fi amenajate stații de încărcare cu energie neconvețională. „Oamenii sunt tot mai preocupați, atât în lume, cât și în România în ceea ce privește energia neconvețională, energia verde, nepoluantă, pe energie care poate reduce costurile transportului de taxi”, este de părere taximetristul.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Primăria Cluj-Napoca a fost interesată încă de la început de acest proiect, devenind ulterior partener al clusterului. Liderul de sindicat consideră că acest proiect se potrivește ca o mănușă Clujului, un oraș cu pretenții. „Aici avem toate șansele să facem lucruri serioase, dar noi facem ce se vede”, spune acesta. Prețul unui autoturism electric pornește de la 15.000 de euro, iar dispozitivul cu ajutorul căruia sunt încărcate bateriile poate ajunge chiar și la 8.000 de euro. Clujul nu este singurul oraș care dorește să achiziționeze taxiuri de acest gen. Timișoara și Bucureștiul au făcut studii în acest sens, pentru a vedea dacă o astfel de investiție este rentabilă sau nu, dar părerile au fost împărțite. Deocamdată, și în aceste orașe, taxiurile electrice au rămas la stadiul de idee.

În Cluj sunt nouă firme de taximetrie și aproximativ 3.000 de taximetriști. Clujenii beneficiează de 279 de standuri de așteptare, deși Primăria Cluj-Napoca a aprobat prin HCL 160/2008 amenajarea a 492 de astfel de standuri.

“Trasee” noi pentru taxi

Taxiurile din Cluj-Napoca ar putea circula în viitor pe liniile autobuzelor, troleelor și tramvaielor. Ideea îi aparține primarului Emil Boc. „În principiu, eu sunt pentru o astfel de idee, deoarece cred că va fluidiza traficul. În plus, am încredere în spiritul civic al taximetriștilor, nu cred că vor crea probleme, până la urmă, și ei fac parte din ceea ce se cheamă transportul public al orașului”, a spus acesta la o emisiune radio. Această soluție ar putea fi implementată pentru o perioadă de probă. Cu toate acestea, Comisia de circulație nu agreează această variantă, precizând că o astfel de măsură ar dăuna și mai mult circulației.

4IMG_0593


Publicitate

Postaţi un comentariu