Romaltyn, interesată de tehnologia fără cianuri

Sursa foto: citynews.ro

Conducerea Societăţii Romaltyn Mining, cea care doreşte să exploateze pirita auriferă din Baia Mare, a confirmat pentru Transilvania Reporter faptul că este interesată de tehnologia inventată de grupul de cercetători băimăreni din care face parte Jack Goldstein. „Putem să confirmăm faptul că am inițiat, începând cu luna aprilie 2013, o relație de colaborare cu d-nul Jack Goldstein pentru demararea unor experimente de laborator. Acestea sunt menite să verifice aplicabilitatea tehnologiei brevetate de colectivul din care face parte și domnia să, pe reziduul minier pe care îl vom folosi ca materie primă. În etapa a doua urmează a fi verificată funcționalitatea metodei în instalațiile de tip industrial”, a declarat Mircia Bizo, director executiv Romaltyn. Această tehnologie bazată pe Tiosulfat de sodiu este inofensivă pentru mediul înconjurător şi are un randament sporit faţă de tehnologia clasică de extragere a aurului cu cianuri.

Primele discuţii, în urmă cu o jumătate de an

Primele discuţii dintre echipa de cercetători din care face parte şi Jack Goldstein au avut loc în urmă cu o jumătate de an, iar, potrivit inventatorului, la acestea a participat şi Ion Sturza. Acesta controlează fondul de investiţii Fribourg Investments, care a preluat la începutul acestui an 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited, care la rândul ei deţine fabrica de exploatare minieră de la Baia Mare. Acesta s-a arătat interesat de tehnologia inventatorului băimărean şi i-a propus chiar o colaborare, după ce în prealabil i-a solicitat aceastuia mai multe opinii.

„M-a întrebat ce aş face în locul lui dacă aş avea o uzină complet utilată pentru tehnologia cu cianuri care ştiu că va da profit, dacă aş trece pe o tehnologie nou, care ipotetic ar da profit, fără să mai vorbim de cheltuielile legate de retehnologizare”, a precizat Jack Goldstein. „I-am spus că îi garantez profit din punct de vedere economic şi testele făcute în laborator au dovedit acest lucru, în sensul că procentul de aur extras a fost mai mare prin metoda noastră decât procentul de aur obţinut prin metoda cianurării”, a mai adăugat inventatorul.

Când a venit însă vorba despre mediu, inventatorul băimărean se arată destul de reţinut. „Din punct de vedere economic, răspunsul este «Da». Din punct de vedere general, şi aici am în vedere mediul, lucrurile stau diferit. Având în vedere locul unde amplasată uzina şi cartierul care s-a contruit ulterior ridicării acesteia, eu am văzut în cei 50 de ani de cercetare accidente nefericite care nici acum nu se pot explica”,   mai adăugat Jack Goldstein.

 

Invenţia băimăreanului ar putea fi utilizată în Baia Mare

Reprezentanţii Romaltyn se arată deschişi la colaborarwea cu Jack Goldstein , dar spun că în prima fază trebuie să existe nişte teste care să dovedească eficienţa metodei propusă de el.

„Avem o relație deschisă de colaborare cu domul Goldstein, ca domnia sa să testeze în laboratoarele noastre tehnologia brevetată. În momentul de față, analizăm condițiile puse pentru trecerea la o nouă etapă de verificări de laborator. Dacă rezultatele vor fi satisfăcătoare pentru tipul nostru de materie primă, adică deșeul minier, vom putea trece și la etapele următoare, cele de testare în mediu industrial. Dorim să păstrăm deschisă comunicarea și să continuăm dialogul pe temă proiectului Romaltyn, dar este prematur să facem alte aprecieri la acest moment”, a mai precizat Mircia Bizo.

 

Invenţia lui Goldstein este susţinută de Universitatea Tehnică din Cluj

Inginerul Liliana Pop, manager executiv la Oficiul pentru Proprietate Intelectuală în cadrul Departamentului pentru Managementul Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca spune că Universitatea clujeană caută modalităţi de promovare a invenţiei băimăreanului Goldstein. “Noi îl spijinim pe domnul Goldstein în ideea de participări la expoziții, potențiale contacte și, printr-un proiect de-al nostru putem să-i găsim parteneri europeni de dezvoltare la ceea ce a început dânsul. Universitatea Tehnică nu se implică direct de continuarea proiectului, acolo se cere o finanțare mai serioasă. Suntem în faza de căutări. Dânsul are protecție pe soluție, are și prototip, deci are anumite lucruri duse până la un anumit punct. Acum ar trebuie scos la nivel de producție, cel puțin așa spune dânsul, acum eu nu știu ce să zic”, spune Pop.

Metoda e deocamdată ineficientă

Conf. dr. ing. Leonard Mihaly, Facultatea de Științe Baia Mare, cel care a mai colaborat pe diverse proiecte cu colegul său, Jack Glodstein, e de părere că singura soluție rentabilă de extracție a aurului din minereuri diluate în aur sau cu conținuturi scăzute, în acest moment, este cianurarea. “Alta nu este. E singurul procedeu rentabil. O tonă de cianură este 50 de dolari. Povești cu tiosulfat am auzit de multe ori dar nu știu ce să zic. Adică dacă eu cheltui cinci lei ca să fac trei, e clară povestea. Vorbim de rentabilitate. Momentan singura metodă rentabilă de exploatare a minereurilor sărace este metoda cu cianură. Despre brevetul ăsta ce să zic, ca metodă se poate orice, și din plumb se face aur. Doar că vorbim de rentabilitate. Nu e vorba că cianura e bună sau nu, nu există cianură bună, trebuie avut grijă la parte de realibitare”, spune Mihaly.


Publicitate

Postaţi un comentariu