Peste două miliarde de lei, injectate în județul Cluj prin POR

În Cluj-Napoca, cele mai multe fonduri europene venite prin POR au mers în noile mijloace de transport în comun | Foto: Dan Bodea

Aproape 2,15 miliarde de lei din fonduri europene au fost contractate în județul Cluj, până acum, prin cel mai cunoscut instrument de finanțare pentru comunitățile locale și regionale – Programul Operațional Regional 2014-2020. Această sumă reprezintă contribuția nerambursabilă, de la bugetul UE și cel național, pentru proiecte de investiții care totalizează 2,5 miliarde de lei. Restul sumei o reprezintă contribuția beneficiarului.

Potrivit celor mai recente date statistice ale Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest – organismul care gestionează aceste fonduri în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj –  este vorba de fix 2.154.445.900 de lei și 32 de bani, la data de 31 mai 2019.

Raportat pe cap de locuitor, asta înseamnă 3.117 de lei pentru fiecare clujean. Vorbim doar de fondurile prin POR, fără a lua în calcul cele două mega-investiții în apă și canalizare din județ, care totalizează 500 de milioane de euro, derulate prin Programul Operațional Infrastructura Mare, sau finanțările care au venit prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, ori prin schemele de finanțare dedicate cercetării, dezvoltării capacității administrative, inovării sau resurselor umane.

La nivel de județ: șosele și spitale

Din totalul de 2,15 miliarde de lei, 632,7 milioane de lei au fost contractate la nivel de județ, de Consiliul Județean sau de Ministerul Sănătății. Este vorba despre proiectele de reabilitare a drumurilor județene, despre care Transilvania Reporter a scris pe larg, în valoare de 612 milioane de lei și de două proiecte de îmbunătățire a sistemului sanitar.

Primul, în valoare totală de 15 milioane de lei, din care 14,7 milioane îl reprezintă contribuția europeană, vizează achiziția de echipamente și dispozitive medicale pentru ambulatoriile de la spitalul județean pentru copii, spitalul de boli infecțioase, spitalul de recuperare și spitalele municipale din Cluj-Napoca (Clujana), Turda, Dej și Gherla, precum și cel din Huedin.

Al doilea proiect al Ministerului Sănătății pentru județul Cluj este în valoare totală de 5,5 milioane de lei, din care 5,4 milioane e contribuția europeană, și vizează dotarea secțiilor de urgențe de la spitalul județean pentru copii și spitalele municipale Cluj-Napoca, Turda și Dej. Cele două proiecte au început în decembrie 2018 și sunt în derulare.

Cluj-Napoca. Capitala județului a luat partea leului, cu finanțări europene contractate de 852,9 milioane de lei, pentru proiecte care totalizează 981,4 milioane de lei. Grosul acestora a fost semnat de primăria locală – 544 de milioane de lei, din care aproape 445 de milioane de lei, contribuția europeană. Cei mai mulți bani, 454 de milioane de lei, se duc pe înnoirea flotei de transport public – tramvaie, troleibuze și autobuze electrice -, iar restul pe reabilitarea termică a spitalului municipal și a mai multor blocuri. De asemenea, va fi renovată și extinsă o grădiniță și revitalizat Turnul Pompierilor. O parte din modernizarea Pieței Unirii a fost rambursată tot prin POR. O serie de alte proiecte, care vizează reabilitarea unor zone precum strada Kogălniceanu sau malurile Someșului, sunt în fază de aprobare.

Consiliul Județean a contractat, la rândul său, în Cluj-Napoca, 40 de milioane de lei, din care 34 contribuție europeană, pentru reabilitarea sau renovarea unor școli și a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ministerul Sănătății a semnat două proiecte pentru ameliorarea condițiilor din spitale, în valoare cumulată de 52 de milioane de lei, dintre care 51 de milioane sunt contribuția europeană. Dintre instituțiile de stat, Inspectoratul Județean de Poliție primește o finanțare de 45 de milioane de lei pentru renovarea sediului.

Restul finanțărilor au fost atrase de sectorul privat, culte și mediul academic. Vorbim despre 173 de proiecte, dintre care cel mai mare este al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, și prevede crearea unei noi baze didactice, pentru studiul animalelor, în zona Hoia. Proiectul este în valoare de 30 de milioane de lei, din care 29 finanțarea europeană. Alte proiecte neguvernamentale majore sunt reabilitarea Bisericii Sf. Mihail (21 de milioane de lei, valoare totală, din care 18 milioane finanțare europeană) sau cea a Bisericii Evanghelice Lutherane (6,4 mil./5,1 mil.)

Cele mai multe finanțări, dar de dimensiuni mult mai mici, în general, s-au dus către firme. Dintre acestea, cel mai mare proiect îl reprezintă incubatorul de afaceri pe care îl dezvoltă firma de IT AROBS, în valoare de 43,8 milioane de lei, din care 17 milioane contribuția europeană. Sunt în total 169 de companii, care au atras finanțări de 222,6 milioane de lei, pentru proiecte în valoare totală de 373,5 milioane de lei. Cel mai mic proiect a fost implementat de o firmă de proiectare în construcții, care și-a cumpărat echipamente și softuri, în valoare de

Turda. Al doilea oraș al județului a atras fonduri europene de 227,9 milioane de lei, pentru proiecte care totalizează 243 de milioane de lei. O pondere de 90% o au aici proiectele primăriei, în valoare totală de 208,9 milioane de lei, din care 204 milioane contribuție europeană. Este vorba, în principal, despre cele patru proiecte de mobilitate urbană, în valoare totală 146,4 milioane de lei, cu care municipiul de pe Arieș a câștigat și un important premiu european, în fața orașelor Manchester și Milano.

Celelalte proiecte majore prevăd reabilitarea drumului spre Băile Turda (total 22,5 milioane de lei), restaurarea Castrului Potaissa (total 21,8 milioane de lei) și crearea unui parc nou în zona obeliscului Mihai Viteazu (total, 18,1 milioane de lei). Parohia Reformată a semnat și ea un contract pentru reabilitarea bisericii din Turda Veche, cu 8,2 milioane de lei, contribuție europeană. Restul fondurilor europene contractate prin POR la Turda au fost atrase de sectorul privat, cu proiecte între 4,2 milioane și 0,12 milioane.

Dej. Acest municipiu a contractat prin POR 257 de milioane de lei, pentru proiecte care totalizează 290 de milioane de lei. Și aici, proporția proiectelor administrației locale depășește 85%: 221,9 milioane de lei, contribuția europeană, pentru proiecte totale de 236 de milioane. Cele mai importante vizează îmbunătățirea transportului public și mobilitatea urbană, care totalizează 212,4 milioane de lei. Restul banilor se duc spre revitalizarea unor zone urbane și reabilitarea termică a trei școli. De asemenea, Biserica Reformată din centrul localității va fi restaurată cu 10,2 milioane de lei, beneficiarul proiectului fiind parohia reformată din localitate. Sectorul privat a atras la Dej finanțări de 24,6 milioane de lei, pentru proiecte totale de 41,7 milioane de lei.

Câmpia Turzii. S-au semnat contracte de 57,8 milioane de lei, pentru proiecte care totalizează 63,6 milioane de lei. În total, sunt opt proiecte, dintre care trei ale administrației locale, și cinci private. Primele însumează 56,4 milioane, din care contribuția europeană este de 53,7 milioane de lei și vizează îmbunătățirea transportului în comun și reabilitarea unui colegiu tehnic și reabilitarea termică a unui liceu.

Gherla. La sfârșitul lunii mai, când a fost sintetizată cea mai recentă statistică la nivel de regiune, primăria din Gherla nu semnase nici un contract prin POR. Cea mai mare sumă atrasă în localitate prin acest program aparține Parohiei Romano-Catolice, care a obținut o finanțare de 19,5 milioane de lei, dintr-un proiect total de 19,9 milioane de lei, pentru proiectul reabilitarea bisericii și claustrului mănăstirii franciscanilor din localitate. Cu excepția acestui proiect, în Gherla au mai fost contractate doar alte cinci finanțări prin POR, toate în sectorul privat. În total, la nivel de municipiu, au fost semnate contracte de 47,4 milioane de lei, din care 36 de milioane de lei, contribuția europeană.

Huedin. În singura localitate urbană din județ care nu e municipiu au fost semnate două contracte prin POR 2014-2020. Unul este al parohiei reformate și vizează consolidarea Bisericii Reformate din localitate și reparații capitale la aceasta (10,7 milioane de lei, total, din care 10,5 contribuția europeană). Al doilea este al primăriei locale, și are ca scop reabilitarea energetică a clădirii vechi a spitalului din localitate (10,4 milioane de lei, din care 10,2 milioane, contribuția europeană).

Zona rurală. Toate proiectele prin POR din zona rurală a județului însumează 88,5 milioane de lei, dintre care 64 de milioane o reprezintă finanțarea europeană. Sunt în total 11 proiecte, dintre care se disting două proiecte mari, de reabilitare a unor monumente istorice. Este vorba de castelele de Răscruci și Gilău. Primul este în valoare de 19,9 milioane de lei, din care 19,1 milioane contribuția europeană, al doilea este în valoare de 21,8 milioane de lei, din care 21,4 contribuția europeană. Castelul din Răscruci este reabilitat de Consiliul Județean, în vreme ce castelul din Gilău, de o organizație neguvernamentală.

În restul zonei rurale, prin POR au mai fost contractate lucrări de primăriile din Săcuieu și Vad, pentru reabilitare unor grădinițe, și de primăria din Călățele, pentru reabilitarea termică a unor clădiri. Alte șase proiecte au fost câștigate de firme din Apahida, Gilău și Florești, și au vizat achiziția de echipamente. Trebuie spus că majoritatea fondurilor europene pentru zona rurală vin prin alte programe operaționale.

[stextbox id=’custom’ caption=’Proiecte regionale’]Municipiul Cluj-Napoca este parte și în două proiecte regionale, semnate de Ministerul Sănătății în decembrie anul trecut. Cel mai mare prevede dotarea cu aparatura de înaltă performanță a ambulatoriilor unor spitale din Oradea, Bistrița, Cluj-Napoca, Baia Mare și Satu Mare. Al doilea vizează dotarea secțiilor de urgență a unor spitale din Beiuș, Oradea, Bistrița, Cluj-Napoca, Dej, Baia Mare, Borșa, Satu Mare, Zalău. Împreună, cele două proiecte înseamnă 70,1 milioane de lei, dintre care 49,1 milioane sunt contribuția europeană.  [/stextbox]

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.