Bastioanele europene ale corupției

Proiectele de OUG din 18 ianuarie sunt criticate de Bruxelles, dar pe plan european Croația și Ungaria stârnesc îngrijorări mai mari decât țara noastră

România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, în raportul privind indicele de percepție a corupției (IPC) în 2016. Raportul este elaborat de organizația Transparency International și a fost prezentat miercuri, 25 ianuarie, la Berlin.

Croația și Ungaria stârnesc cele mai mari îngrijorări pe plan european, cele două țări fiind catalogate ca „noile fețe ale corupției” de directorul Transparency International, Carl Dolan. Raportul notează că Ungaria și Croația au îngroșat rândurile celor mai puțin performante țări europene, la acest capitol, care sunt Bulgaria, Grecia, Italia și Romania. Astfel, Ungaria a scăzut cu trei puncte față de 2015, iar Croația, cu două puncte. România, în schimb, a crescut cu două puncte și un loc în clasamentul mondial. Din 1997 și până în prezent, România a avansat 18 puncte, menționează raportul.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. În această ierarhie, Bulgaria este țara cel mai prost clasată din UE, cu 41 de puncte, urmată de Grecia (44), Italia (47), România (48), Ungaria (48) și Croația (49). Slovacia este următoarea țară în clasament, cu 51 de puncte.

La nivel global, valoarea medie a IPC este de 43 de puncte, iar la nivelul UE – de 65 de puncte. Aceste valori plasează România peste media globală, dar mult sub media europeană. MCV laudă și critică
Raportul MCV, laudă și critică

Tot miercuri, Comisia Europeană a dat publicității raportul anual elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Potrivit acestui raport, România continuă să înregistreze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei, dar critici ale politicienilor şi presei la adresa instituţiilor judiciare, în special a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), riscă să submineze încrederea în justiţie, arată raportul MCV.

„Inculparea şi condamnarea a numeroşi politicieni cunoscuţi din România constituie un semnal că tendinţa generală spre independenţa justiţiei este pozitivă. Aceeaşi tendinţă poate fi observată în sondajele de opinie pe tema percepţiei asupra independenţei justiţiei şi încrederii în sistemul judiciar”, arată raportul.

Pe de altă parte, documentul critică expres, într-o notă de subsol (nr. 14), recentele proiecte de OUG cu privire la amnistie și modificarea Codului Penal: „Cele două proiecte de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției.”