Efectul finanțărilor europene asupra fluturilor din Coasta Lunii

Târtanul, o specie de plantă proteajtă, pe Coasta Lunii | Foto: EnviroTeam

Aria naturală protejată „Coasta Lunii”, din care face parte și o rarisimă rezervație de lepidoptere (fluturi) din România, face obiectul unui proiect de conservare, care se derulează de-a lungul a doi ani și este finanțat cu 4,2 milioane de lei, din fonduri europene.

Proiectul a fost câștigat de Asociația EnviroTeam din Cluj-Napoca, constituită din absolvenți și studenți ai Universității „Babeș-Bolyai” în domenii legate de științe ale naturii. „Scopul proiectului este de avea, la finalul lui, o evaluare clară a felului în care se prezintă aria protejată, în vederea elaborării unui plan de management eficient. Lucrăm în acest sens cu o echipă de 20 de specialiști care vor lua la pas arealul, pentru a-l studia, din toate punctele de vedere”, spune președintele asociației, Vlad Măcicășan (35 de ani), lector universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului (FSIM). Este vorba despre ecologi, geografi, climatologi, ornitologi, lepidopterologi, experți în habitate etc., dar și specialiști în științe socio-umane. Aceștia din urmă vor parcurge comunitățile din zonă, vor aplica chestionare și vor intra în discuții cu localnicii, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la aria protejată.

Cuesta și coasta

„Coasta Lunii” este un Sit Natura 2000 care se întinde pe o suprafață de 694 de hectare. Este vorba de un versant abrupt al unui deal din stânga Arieșului, situat în apropierea comunei Luna din județul Cluj. Mai exact, este vorba de panta abruptă a dealului, care se vede din sensul giratoriu unde se termină Autostrada Transilvania, la marginea orașului Câmpia Turzii.

Geografii spun că această formațiune se numește cuestă. Astfel de formațiuni sunt frecvent întâlnite în Transilvania, de-a lungul Arieșului și Mureșului.

„«Cuesta» e un termen științific, provenit din spaniolă. Țăranii noștri i-au spus «coastă». Sesizați asemănarea. Ele apar în urma acțiunii râurilor într-o zonă de sedimente”, explică geograful Liviu Muntean (46 de ani), vicepreședintele asociației și conferențiar universitar la FSIM.

Cea mai impresionantă cuestă din Transilvania, Coasta Lunii, se întinde pe 13 km, între Viișoara și Hădăreni | Foto: Bogdan Ciortan

„Coasta Lunii” are o lungime de 13 km, pornind din localitatea Viișoara (județul Cluj), și până la Hădăreni (județul Mureș), și este cel mai mare și impunător versant abrupt de tip cuestă din Depresiunea Transilvaniei. Coasta de deal a fost considerată de țăranii din zonă neproductivă, dat fiind aspectul accidentat, de povârniș. Astfel, flora și fauna s-au păstrat remarcabil.

O țară e făcută și din fluturi

Chiar în mijlocul sitului Natura 2000 se află „Dealul cu fluturi”, una dintre puținele rezervații naturale de fluturi din țară, declarată în 2004. O rezervație naturală are un regim de protecție mai strict decât un sit Natura 2000. „Pe Dealul Fluturilor se găsesc patru specii de fluturi rari, dintre care trei sunt de noapte, Cucullia mixta, Gortyna borelii lunata, Catopta thrips, și una de zi, Pseudophilotes bavius sau «Albăstrelul transilvan», dar și două specii rare de amfibieni, Bombina bombina și Bombina variegata, adică buhaiul de baltă cu burtă roșie, respectiv galbenă. Avem și o plantă deosebită, Crambe tataria sau târtanul. Altă plantă interesantă este jaleșul cârn. Albăstreii transilvani depun ouăle pe ea, larvele lor se hrănesc cu ea, iar fluturii sunt dependenți de zonele unde această plantă este prezentă”, detaliază Bogdan Ciortan (25 de ani), specialist ornitolog și responsabil comunicare în proiect.

Societatea Lepidopterologică Română a identificat aici 739 de specii de fluturi, dintre care o specie este nouă pentru știință (Filatima transsilvanella), una nouă pentru Europa, 14 noi pentru fauna României și multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au identificat și peste 160 de specii de plante.

Întreg arealul protejat de Situl Natura 2000 ROSCI0040 „Coasta Lunii” a fost creat, în 2007, pentru protejarea habitatelor de pajiști de stepă subpanonice. „Putem afirma fără teama de a greși că cel mai întins ecosistem de pajiști stepice transilvane bine conservate din regiune se află aici”, subliniază Vlad Măcicășan.

Coada rândunicii - Papilio machaon -1 Pyrgus carthami - Căposul Mare-1 Marmoratul punctat - (Melitaea cinxia) - Copy Fluturele sabie Iphiclides podalirius-1 Pseudophilotes schiffermuelleri - Albastrelul mic al cimbrisorului
<
>
Albăstrelul mic al cimbrișorului | Foto: Bogdan Ciortan

„Binefacerile” comunismului

Proiectul asociației EnviroTeam va stabili câte și cât din speciile identificate până acum se mai găsesc în aria protejată, care sunt vulnerabilitățile perimetrului și ce măsuri se impun pentru conservare. „Principalele amenințări la adresa sitului sunt depozitarea deșeurilor din agricultură, incendiile așa-zis controlate, pe care le pun țăranii, pășunatul excesiv, în porțiunile de sit unde geografia locului permite accesul cu animale, și amenajările silvice făcute în zonă”, detaliază Liviu Muntean.  În ultimul caz, este vorba de o plantare de pini și salcâmi, care a fost făcută în timpul regimului comunist.

„În anul 1962, urmare a unei directive a guvernului comunist din ultimii ani ai regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, potrivit căreia fiecare teren trebuia să producă ceva util, versantul a fost considerat teren erodat neproductiv. Ca atare, aici au fost realizate numeroase plantații intensive de pin negru și salcâm care prin umbrire intensă și schimbarea compoziției chimice a solului, au distrus aproape în întregime flora specifică cam pe 45% din suprafața versantului”, spune Vlad Măcicășan.

În termeni mai tehnici, scopul proiectului este de a elabora Planului de management integrat viabil al ariei protejate și de a crește gradul de conștientizare a populației. Reprezentanții asociației spun că au apelat la această formă de finanțate după ce au devenit custozi ai ariei, în 2016. „Ne-am dat seama apoi că avem nevoie de bani pentru a vedea ce populații există, pentru a delimita și marca aria, pentru a documenta și a concepe tot planul de management. Așa am ajuns la fondurile europene”, spune Liviu Muntean.

În februarie 2017 au luat legătura cu firma de consultanță, cu ajutorul căreia au realizat bugetul și echipa proiectului, iar în noiembrie 2017 au depus proiectul.

O parcelă de jaleș cârn (violet) – casa și masa Albăstrelului transilvan | Foto: EnviroTeam

„A fost un proces dificil. Organizațiile neguvernamentale au în general specialiști în domeniul lor de activitate, dar pe proiect trebuie angajați manager de proiect, responsabil financiar și responsabil de achiziții, iar asociațiile nu au astfel de specialiști. Până la urmă, ne-a ajutat firma de consultanță cu recrutarea”, mai spune Vlad Măcicășan.

Contractul de finanțare a fost semnat în iunie 2018, cu o perioadă de derulare de doi ani, până în iulie 2020.

Din acești bani au fost cumpărate echipamente, tehnică și software, de la plase pentru prins fluturi și pentru prins amfibieni, până la un plotter, atlase sau licențe pentru programe GIS (geographic information system).

Totodată, au fost subcontractați experții care vor merge pe teren. „Primele ieșiri vor avea loc în martie și vom lua la pas zona până la jumătatea lui 2020, când va trebui să avem întocmite o serie de rapoarte de specialitate în care vom vedea care mai sunt speciile și populațiile din sit, care sunt vulnerabilitățile acestuia. Vom stabili, totodată, care sunt măsurile de conservare și vom lucra cu comunitățile din jur, pentru creșterea gradului de conștientizare”, explică președintele asociației.

Cum vin banii
Proiectul „Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ din situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi” cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 (Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric), Obiectivul specific 4.1 (Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate). Proiectul este în valoare de 4.230.697,20 lei, din care au fost plătiți 10%, potrivit datelor oficiale de la 31.12.2018. 85% din finanțare provine din fondurile europene, iar 15% este contribuția bugetului de stat.

O parte din echipa EnviroTeam – Vlad Măcicășan (centru), Liviu Muntean (stânga) și Bogdan Ciortan (dreapta) | Foto: Dan Bodea


Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu