Studenții de azi, eroii de mâine

Elena, Larisa, Tudor și Ana-Maria/ Foto: Dan Bodea

Transilvania Reporter a iniţiat o vânătoare de eroi. În opinia noastră, erou al acestui timp lipsit de primejdii concrete este acel bărbat sau acea femeie care are curajul să trăiască potrivit unor valori astăzi desuete. Eroi sunt acei oameni care şi-au construit o carieră în manieră clasică, prin studiu, hărnicie şi perseverenţă, şi care, mai mult decât atât, sunt modele ale implicării sociale. Comportamentul prosocial, cum îl denumesc sociologii, poate însemna filantropie, voluntariat, campanii de ajutorare sau de denunţ al abuzurilor. Eroii timpului nostru sunt oamenii care acţionează altruist, care se desprind de sine pentru a-i ajuta pe celălalt.

Dacă săptămâna trecută i-am cunoscut pe inițiatorii campaniei „O masă caldă”, acum vă propunem să îi cunoaștem pe câțiva dintre studenții voluntari ai Facultății de Științe Politice din Cluj-Napoca, studenți care se implică atât în această acțiune, cât și în alte proiecte de voluntariat.

Citiți și: Eroii din spatele proiectului „O masă caldă”

De meserie sunt studenți. Nu le este foarte clar ce doresc să devină când vor fi „mari”, dar știu că pasiunea stă la baza oricărui lucru bine făcut. I-am întâlnit pe cei patru: Larisa, Ana-Maria, Elena și Tudor, studenții de „serviciu”, la cantina Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, unde ne-au povestit, printre lacrimile provocate de tăiatul cepei, ce anume îi determină să fie voluntari și în ce acțiuni mai sunt implicați.

Cei patru fac parte dintr-un grup de prieteni format încă din prima zi de facultate. După doi ani,  sunt tot mai uniți și fac tot mai multe lucruri împreună. E de ajuns ca cineva să vină cu o idee, pentru ca în secunda următoare să participe toți la proiectul propus. La fel s-a întâmplat și în cazul acțiunii O masă caldă. Dar, cu toate că de multe ori acționează ca un tot unitar, studenții au și proiecte proprii.

Elena îi trage la răspundere pe consilierii județeni

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Elena s-a implicat în diferite acțiuni încă de pe băncile liceului. „Îmi place să mă fac azită, să schimb ceva, să îi implic pe colegi în diferite acțiuni. La facultate a început să fie mai pregnantă această trăsătură a mea. Pe lângă O masă caldă, sunt voluntară la Centrul Pentru Politici Publice CENPO. Încercăm să determinăm cetățenii să fie mai responsabili, să se implice mai mult în politicile publice. Proiectul din care fac parte se numește «Cetățenia activă pentru o bună guvernare locală transparentă». Momentan lucrăm la o platformă unde vom încărca toate rapoartele de activitate ale consilierilor județeni din toată țara. O să oferim și cetățenilor posibilitatea să ceară rapoarte de activitate în cazul în care nu sunt deja publicate. Pentru consilieri nu cred că e tocmai plăcut acest proiect, pentru că îi trage cineva la răspundere. Ei au această obligație, dar nu scrie în nicio lege ce se întâmplă dacă acest lucru nu este respectat. Atunci, fiecare consiliu își face regulamentul de organizare după bunul plac. În mai puțin de jumătate din regulamente scria că trebuie să aibă un astfel de raport. La unii nici măcar nu li se cere”, spune tânăra. La acest capitol, Clujul stă relativ bine. „Atunci când le-am trimis solicitări să publice rapoarte pe site sau să ni le trimită, majoritatea consilierilor clujeni s-au mobilizat. Nu aveau toți rapoartele respective”, a spus Elena.

Cu toate că încă nu s-a hotărât ce carieră va urma, ar dori să contribuie la consolidarea unei politici ceva mai responsabile. „Noi ieșim de aici analiști politici. Am putea să îi sfătuim pe cei de la putere să fie mai responsabili și să le arătăm ce vor oamenii cu adevărat”. Am provocat-o pe Elena să ne spună care ar fi primele trei lucruri pe care le-ar face în calitate de primar al Clujului. „În primul rând aș veni cu o candidatură ce poată fi pusă în practică. Aș pune accent pe tineri, pe educație, aș încerca să responsabilizez funcționarii publici să fie mai receptivi la cererile cetățenilor, să vorbească mai frumos, să nu se acundă mereu în spatele legilor. Aș încerca să ofer locuri de muncă și celor mai puțin pregătiți și aș încerca să schimb mentalitățile clujenilor referitor la romi” spune Elena.

Împreună cu Larisa și Ana-Maria, Elena a fost voluntar la Zilele Clujului. „Am fost voluntar în Piața Unirii și în acele câteva zile în care au avut loc activități am dat ce am avut mai bun din noi. Cetățenii vin și așteaptă ca totul să fie gata pentru ei. Nu se gândește nimeni că cineva trebuie să așeze câteva mii de scaune pentru ca ei să aibă unde să stea la operă sau la concert. Trebuie să te dedici că atfel nu faci nimic, lucru valabil în orice domeniu”, consideră Elena.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Larisa este din Hunedoara. Și-a dorit să studieze la Cluj având mare încredere în învățământul de aici. „Am mai venit la O masă caldă pentru a găti pentru copii, pentru bătrâni, am gătit chiar și înainte de sărbători. Mereu plec de aici cu un sentiment de mulțumire.Ajutăm și alți oameni să aibă parte de o masă caldă, cum aveam noi parte în fiecare zi. Când am venit prima dată m-am așteptat ca totul să fie mult mai formal, dar adevărul este că te și distrezi aici: faci mâncare, mai râzi, se fac glume”, spune Larisa.

În cadrul Zilelor Clujului, Larisa a fost responsabilă de cartierul Mănăștur. De asemenea, a ghidat echipele care au participat la parada din centrul orașului. „Mă implic și în alte acțiuni punctuale. Dacă găsesc ceva interesant pe rețelele de socializare, nu evit să particip. Tot timpul mi-a plăcut să cunosc oameni noi”, spune aceasta. Pe viitor i-a plăcea să lucreze într-o multinațională.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Ana-Maria este sarea și piperul grupului. Este o olteancă veselă care urăște clișeele. „Am ales Clujul în detrimentul Bucureștiului din cauza oamenilor care sunt mult mai educați. Pe lângă asta, orașul e superb. Bucureștiul pălește în fața Clujului”, povestește Ana-Maria. Aceasta s-a implicat încă din liceu în diferite acțiuni de voluntariat. „Am făcut asta, cu toate că nu știam că se numește voluntariat. Am participat la diferite acțiuni de ecologizare în liceu. Atunci nu mi se părea atât de cool. Acum fac de toate: de la strânsul celor 3.000 de scaune din Piața Unirii, până la tăiatul cepei. Îmi place să mă implic. Sunt spiritul vesel al grupului. La prima impresie sunt cu capul în nori, dar nu mi plac clișeele. Îmi place să ies din monotonie cu care societatea ne învață zi de zi. Chiar și aceste acte de voluntariat mi se pare lucruri deviante de la progrmul zilnic și atunci, de ce nu?  Făcând voluntariat îți depășești limitele, își faci prieteni noi, te enervezi, apoi te calmezi. Trăind în Ardeal, mă calmez de la sine”, glumește Ana.

„Cea mai frumoasă experiență a fost să prezint un proiect de la facultate la fostul meu liceu. M-am simțit foarte bine să le prezint colegilor mei mai mici ceva ce eu deja fac sau învăț. Am fost încântată de faptul că puneau multe întrebări, ceea ce eu nu făceam în liceu. Am discutat despre infrastructura orașelor. Am făcut o campanie de conștientizare și am pornit prin licee să discutăm despre infrastructură și despre resursele sustenabile și modul în care pot fi acestea folosite”, povestește olteanca.

Pe viitor, se vede lucrând în cadrul unui ONG. „La modul ideal mi-ar plăcea să fiu coordonatorul unui proiect de cercetare în Africa sau într-o țară musulmană”, spune Ana.

Tudor este și el student în anul II. Are 23 de ani, fiind unul dintre cei mai „în vârstă” colegi. Este de asemenea, unul dintre cei cinci clujeni din an, fiind din nou în minoritate. A descoperit voluntariatul în urmă cu un an, iar de atunci s-a implicat în diferite proiecte: O masă caldă, organizarea concertului Jose Carreras, organizarea evenimentelor marca Runners Club și Cluj Dominoes.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Am ales să mă implic în proiectul O masă caldă pentru că am aflat că e nevoie de oameni. Oricine poate face de mâncare, nu e ceva greu, dar dacă nu sunt voluntari, e mai complicat. Degeaba sunt donații dacă nu sunt voluntari care să pregătească mâncarea. Eu doar curăț și tai legumele, stau departe de cuptor sau aragaz. Nu gătesc în general”, explică acesta.

Proiectul său de suflet este Cluj Dominoes. „Am avut în custodie 400 de metri din Domino. Pe sectorul meu a trebuit să punem bucățile de BCA pe piatra cubică și a fost destul de greu. Am avut mari emoții. Am fost acolo de dimineață de la 10, cu toate că doar de la 16:00 a început totul. Am stat acolo cu sufletul la gură tot timpul. Am avut grijă să nu se spargă piesele pentru a nu strica întregul Domino”, povesește Tudor.

Organizarea evenimentelor presupun multă implicare, răbdare, dar și o capacitate extraordinară de a discuta cu oamenii, de a-i determina să respecte regulile, astfel încât lucrurile să se desfășoare ca la carte. „Prin voluntariat câștig experiență, chiar dacă nu în acte, experiență de viață”, consideră Tudor.


Publicitate

Postaţi un comentariu