Tură de primăvară: Mediaș-Făgăraș-Sibiu

Angita

Două ore și jumătate de condus prin centrul României, într-un peisaj superb, printre dealuri și șesuri verzi, pe un drum neaglomerat și, în general, de bună calitate. Bonus: cetăți, biserici fortificate, ruine mărețe, un palat de inspirație vieneză și, înainte de culcare, atmosfera unei capitale culturale europene. La drum!

Mediaș. „Cetatea luminii” este brandul turistic sub care se promovează orașul din nordul județului Sibiu. Amplasat nefericit între Sibiu și Sighișoara, Mediașul este derulat pe repede înainte de turiștii care se deplasează între cele două orașe-magnet. Piața centrală liniștită, cu aer patriarhal, și biserica fortificată, supranumită pe plan local „Castel” sunt în general cam singurele obiective bifate de aceștia. Vă sfătuim să mergeți mai departe și să faceți măcar un tur de-a lungul zidurilor cetății. Veți descoperi zone pline de farmec, cu nimic mai prejos decât peisajele urbane din  Sighișoara sau Sibiu. O notă în plus pentru reclamele adaptate la specificul local.

Moșna. Localitatea și-a disputat multă vreme întâietatea în zonă cu Mediașul, și nu a câștigat. Așa că acum localnicii din Moșna sunt cei care spun că merg „la oraș” când pleacă la Mediaș, și nu invers. Biserica fortificată de aici a fost prima vizitată de Prințul Charles în Transilvania, în anul 1998.  O particularitate a acesteia este păstrarea primei bisericuțe a satului, încastrată în zidul  celei de-a doua, de dimensiuni incomparabil mai mari. Monumentul este în proces de restaurare. Micul muzeu amenajat aici conține și un avertisment trilingv (în maghiară, germană și română) din perioada austro-ungară, la adresă celor care își conduceau cu viteză căruțele pe un pod din apropiere.

Cincișor

Cincișor

Agnita. Orășelul, a cărui zonă modernă este lipsită de orice fel de farmec, este un fel de capitală a Văii Hârtibaciului, o micro-regiune situată chiar în inima țării, dar, paradoxal, destul de izolată de principalele căi rutiere și feroviare. Din biserica fortificată a Agnitei au mai rămas doar turnurile și o porțiune scurtă de zid. Rămășițele fortificației nu sunt însă incluse în circuitul tutristic, ba mai mult, când biserica e închisă, trebuie sărit un gard pentru a ajunge la ele.

Dealu Frumos. Pe coama dealului care dă numele localității, acum peste 100 de ani inginerii austrieci au instalat un mic monument care sărbătorește construirea drumului dintre Mediaș și Agnita, sub domnia lui Franz Josef. Lângă el, autoritățile locale române au amplasat, mult mai târziu, un panou care te informează că te afli în centrul țării, fapt contestat însă de mai mulți geografi. Indiferent de adevăr, panoul a devenit o atracție turistică în sine. Mai jos de el se găsește biserica din Dealu Frumos, destul de mică, dar considerată de specialiști printre cele mai frumoase. Din turnul acesteia se deschide o panoramă deosebită asupra Văii Hârtibaciului.

Cincu. E atât de liniștite într-o duminică după-amiază la Cincu, încât parcă se aude vegetația din jurul bisericii fortificate cum crește. Edificiul majestuos este de altfel înconjurat de o pădurice, lucru care îi dă un aer neobișnuit pentru astfel de monumente, în general „deparazitate” de încrengăturile din jur. Ca să vizitați obiectivul adresați-vă la localul din apropiere sau căutați casa parohială.

Între Dealul Frumos și Cincu se află Merghindeal, cu altă biserică fortificată ce merită vizitată. Între Merghindeal și Cincu se află granița între județele Sibiu și Brașov.

Cincșor. Este ultimul popas înainte de ieși din zona săsească și a trece Oltul în Țara Făgărașului. Biserica de aici este cea mai apropiată de ceea ce ar trebui să fie un obiectiv inclus în circuitul turistic, din toate cele enumerate până acum. Există custode, taxă de intrare, ghidaj la cerere și chiar ceva pliante de cumpărat. Femeia care se ocupă de turiști este destul de acră și are grijă ca nu cumva vizitatorii să sară pârleazul în zone nedeschise vizitării. Sunt mici neajunsuri pe care monumentul, o bijuterie a genului, le compensează din plin.

Făgăraș. Singura cetatea medievală din România care și-a păstrat intact șanțul de apărare umplut cu apă este una dintre cele mai pitorești fortificații din România. Zidurile se oglindesc frumos în unde, aducând aminte de castelele de pe Valea Loarei, spre deliciul vizitatorilor, care își descoperă talentele foto în apa cu imagini. Muzeul Țării Făgărașului adăpostit în cetate a fost modernizat și extins cu un nivel. Lucrările s-au terminat de curând, iar muzeul a fost deschis în noua sa variantă la sfârșitul lui martie.

Cârța

Cârța

Cârța. Abația cisterciană de aici a fost un avanpost al civilizației occidentale timp de sute ani. Ca dovadă, aici se găsesc primele forme consistente de gotic timpuriu de pe teritoriul României. Mănăstirea a fost fondată în 1205 și abandonată în  1474. În ziua de azi, ruinele de la Cârța sunt printre cele mai impresionante și „fotogenice” din țară. Corul vechii biserici funcționează și azi ca lăcaș de cult pentru muribunda comunitate germană din zonă. Cârța se află la numai câțiva kilometri lateral față de drumul național care leagă Făgărașul de Sibiu.

Avrig. O parte din moștenirea baronului Brukenthal se află în acest micuț oraș de la poalele Alpilor Transilvăneni. Guvernatorul și-a ridicat aici o somptuoasă reședință de vară, inspirată de palatele Vienei imperiale. Ansamblul a fost transformat în ultimii ani în hotel, dar parcul baroc poate fi vizitat gratuit.

La 20 de kilometri distanță de Avrig, se află Sibiul, ideal pentru un sfârșit de zi cu cina în aer liber, într-una din piețele centrale ale fostei capitale culturale europene.două fețe ale cetății Mălăiești.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu