Plopiș, unde țăranii iau chip de îngeri

Dacă biserica de lemn din Rogoz este mândria Țării Lăpușului, atunci cele din Plopiș și Surdești sunt mândria Țării Chioarului. Ele sunt cele mai apropiate două monumente UNESCO din România, la 800 de metri în linie dreaptă, unul de altul.

La hotarul Ardealului

Spațiu de confinii, domeniul cetății Chioar – sau Cetatea de Piatră, cum i-au zis românii în secolul al XIX-lea, traducând mot-á-mot numele unguresc, Kővár – a stat în Evul Mediu când în părțile ungurești (Partium), când în Transilvania. Un lucru a fost însă stabil: organizarea militară a ținutului, cu țărani care erau slujbași ai cetății, dar și ostași în armatele magnaților maghiari sau ale principilor ardeleni.

Pendularea a ținut până la sosirea austriecilor, la începutul anilor 1700, care au demantelat cetatea și au condus mai departe treburile Chioarului cu mână de fier. Abia atunci au lăsat deoparte flintele nobilii pușcași chioreni, ridicați cu sutele din iobăgie de principii ardeleni, în vremea tulburărilor de la sfârșitul anilor 1600.

Reașezarea țării sub habsburgi a ținut două-trei generații, dar spre sfârșitul anilor 1700, numai cei mai bătrâni își mai aduceau aminte de vremea răzmerițelor. Pe atunci, cei 49 de capi de familie din Plopiș, sat ascuns de pe Valea Cavnicului, au pus mână de la mână și au ridicat o biserică nouă, de lemn, înaltă până aproape de nori. Când a fost gata, l-au chemat pe zugravul Ștefan din Șișești, care a acoperit interiorul cu picturi. La final, cei 49 de ctitori au îngropat, fiecare, câte o monedă la piciorul Sintei Mese din altar, să fie de aducere aminte.

plopis6

Îngerii cu chip de om

Biserica de la Plopiș, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, este situată în zona cea mai înaltă a satului. Lăcașul de cult, la fel ca toate bisericile de lemn importante din Maramureș a beneficiat de un proiect european de conservare și punere în valoare, așa că acum este deservit de un centru de informații în forma de casă tradițională, precum și de o parcare pietruită. Dacă ați nimerit în afara orelor de program, există un număr de telefon afișat la care puteți suna pentru a vi se deschide biserica.

Interiorul bisericii surprinde prima dată prin dimensiunile reduse, după care te copleșește bolta naosului, cu o pictură ieșită din canoanele celor sfinte, unde personajele nu sunt hieratice, ci par din carne și oase. Din chipurile și siluetele pe care le au sfinții, nu e greu de ghicit că pictorul naiv s-a inspirat din oameni din satele înconjurătoare pentru a-i zugrăvi. Cel mai expresiv, sfântul Ilie Tesviteanul, pare un cârciumar rubicond, într-o șaretă, în vreme ce îngerii zâmbesc, au gușă sau sunt buhăiți. Specialiștii spun că este o pictură cu influențe baroce, caracterizată prin dramatism și dinamism.

În pronaosul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn vechi, încadrate de ștergare țărănești. Toată biserica este de altfel împodobită cu astfel de ștergare, lucru care îi sporește farmecul

Biserica a fost consolidată în 1901, când probabil i s-a instalat și balconul din naos, și a fost restaurată în 1961, 1981 și 1991.

În 1999, lăcașul de cult a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO. Deși este cea mai mică din grupul de opt biserici incluse pe această listă, este considerată una dintre cele mai frumoase. Este încă biserică parohială, folosită în mod uzual de sătenii din Plopiș.

20 de milioane de euro pentru bisericile de lemn

Proiectul „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” a fost finalizat în iunie 2016, când s-au încheiat lucrările la toate cele 16 biserici maramureșene vizate, printre care se numără șapte dintre cele opt aflate pe lista UNESCO. A opta, cea din Rogoz, beneficia deja de condiții decente de vizitare.

plopis8

Lucrările au inclus construirea a 16 centre de informare turistică în apropierea fiecărei biserici din proiect, amenajarea de parcări, reabilitarea gardurilor, iluminat și arhitectural etc. Proiectul, în valoare de 19, 9 milioane de euro, a cuprins bisericile de lemn din: Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Cărpiniș, Desești, Ieud – Deal, Ieud – Vale, Ocna Șugatag, Poienile Izei, Remetea Chioarului, Rozavlea, Săcălășeni, Plopiș și Șurdești.

De știut. În Plopiș, se poate ajunge dinspre Baia Mare, dar și de la Dej, pe DN18, „Drumul lui Pintea”, recent asfaltat, care ajunge la Târgu-Lăpuș prin Măgoaja (satul de baștină la haiducului) și Rohia (cu celebra mănăstire). O vizită cu mașina la biserica din Plopiș poate fi combinată cu una la bisericile de lemn din Șurdești, Budești și Desești, toate într-o singură zi.


Publicitate

Postaţi un comentariu