Destinaţie de weekend: bisericile medievale din Țara Hațegului

Comori

Nu sunt celebre pe plan internațional ca mănăstirile din nordul Bucovinei și nici populare pe plan național, ca bisericile de lemn din Maramureș. Nu sunt nici măcar fortificate, ca bisericile sașilor sin sudul Transilvaniei. Și totuși, constituie, potrivit istoricilor, cel mai important grup de monumente medievale românești. Vorbim despre bisericile de piatră din Țara Hațegului.

Înainte de toate, trebuie știut că un traseu cum este cel pe care îl propunem mai jos de fapt nu există – nu este semnalizat, amenajat și cu atât mai puțin mediatiazat, așa că va trebui să îl faceți pe cont propriu. Luați în considerare o zi – două pentru parcurgerea lui, cu mașina. Majoritatea bisericilor sunt închise, dar pe ușă este afișat numărul la care trebuie sunat pentru a primi acces în interior.

Streisângeorgiu

Micuța biserică „Sfântul Gheorghe” din Streisângeorgiu se află astăzi în hotarul orașului Călan. De pe DN 66 urmați indicatorul spre Călan și, în intersecția din centrul localității, faceți dreapta. După câteva sute de metri va apărea, pe stânga micuța biserică albă, de piatră. Vă aflați în fața celei mai vechi biserici românești aflată încă în picioare! Specialiştii au stabilit că prima biserică, una de lemn, a apărut înainte de anul 1150, ea fiind succedată, pe acelaşi amplasament, de cea de zid. Ca să intrați înăuntru, trebuie să sunați la numărul afișat pe ușă.

Strei

Vă întoarceți pe DN 66 și continuați drumul spre orașul Hațeg. După doi kilometri se află localitatea Strei, aflată tot în administrarea orașului Călan. Din șoseaua națională se desprinde un drum la dreapta, care duce la biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica din Strei se înscrie şi ea printre cele mai vechi din ţară, datând din anii 1200, şi păstrează o veche pictură, din a doua jumătate a secolului XIV. Trebuie să sunați la numprul afișat pe ușă pentru a intra înăuntru.

Densuș

Continuați drumul spre Hațeg, treceți prin micuțul oraș urmând drumul spre Caraș-Severin și, după șase kilometri, în comuna Totești, luați-o la dreapta, spre Densuș. Cea mai cunoscută dintre bisericile hațegane se află aproape de primărie. Înconjurat de legende care spun că ar fi construit pe locul unui vechi templu roman, lăcașul datează de fapt tot din anii 1200. De o frumusețe desăvârșită, biserica este un amalgam de stiluri și soluții de construcție, aducând aminte de felul în care românii își construiesc casele în mod tradițional – permanent adăugând sau modificând câte ceva. Înăuntru, frescele au fost sluțite de adversari ai ortodoxiei, sfinții având ochii scoși. Pe unul dintre cei patru stâlpi din mijlocul bisericii se află o pictură cu Iisus în strai românesc. Dacă lăcașul este închis, cereți cheia la casa parohială din imediata apropiere.

Ostrov

Întorceți-vă în Totești și continuați pe șoseaua principală, până la intersecția care semnalizează la stânga Parcul Național Retezat. După trei kilometri ajungeți în Ostrov, unde, pe un drum la stânga, se găsește altă veche biserică medievală hațegană, datând de la sfârșitul anilor 1200. Bine restaurată, biserica se laudă cu un gard format din… lespezi romane. La început erau 300 de astfel de pietre, dar o bună parte din ele au ajuns în muzee. Acum au rămas să străjuiască biserica doar o serie de pietre greu de citit.

Sânpetru

Continuați drumul peste barajului Ostrov, după care faceți la stânga, pe un drum de beton, până în satul Sânpetru. Urmați indicatoarele spre „Valea Dinozaurilor” și, pe stânga va apărea, într-o intersecție, biserica medievală. Fără turlă, acest monument pare cel mai puțin evoluat din tot grupul. O tablă explicativă oferă detalii interesante despre biserică, cu un accent pe pietrele romane refolosite la construcție. Cheia este de găsit la preotul paroh, despre care trebuie să întrebați în sat. Nu departe de biserică se află celebra vale în care s-au descoperit urme ale dinozaurilor pitici.

Sântămărie Orlea

Continuați drumul dinspre Sânpetru până în Sântămărie Orlea. Chiar în intersecția cu DN 66 se găsește biserica medievală de aici, un adevărat „cap de serie” pentru toate vechile biserici hațegane. Ridicată în epoca trecerii de la romanic la gotic, biserica este celebră mai ales pentru pictura sa, datând din 1311 și considerată cea mai veche de pe teritoriul actualei Românii. Lăcașul de cult este de confesiune calvină, spre deosebire de celelalte biserici de pe traseu, de confesiune ortodoxă.

Pe lângă aceste șase bijuterii de artă și arhitectură medievală, în Țara Hațegului mai pot fi vizitate alte două lăcașuri de cult extrem de valoroase: biserica Mănăstirii Prislop, unde se află și mormântul preotului Arsenie Boca, devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj pentru credincioși din toată țara, șibiserica din Suseni, amplasată vizavi de dealul pe care se află vestita Cetate Colț.

„Bisericile de zid din Țara Hațegului reprezintă cel mai vechi și mai important grup de monumente medievale românești păstrate”,  Radu Popa (1933-1993), istoric