Cinci locuri de gustat vinul

Sala mare de degustare de la Recaș/ Foto: Vakarcs Lorand

Cu zeci de crame noi și performante, dintre care unele se întind pe sute de hectare, România a început să devină un punct tot mai mare pe harta „lumii noi” a vinului. Ambițiile marilor producători din țară este să alinieze podgorii străvechi la standardele și performanțele unor state ca Australia, Africa de Sud, Chile, Argentina sau SUA, care în ultimele decenii au atacat cu succes o piață aflată până atunci sub hegemonia „lumii vechi”: Franța, Italia, Spania și Portugalia. Este un fel de paradox: se știe că facem vin de pe vremea lui Burebista, dar suntem parte din „lumea nouă” a vinului.

Odată cu alinierea vinurilor la standardele tradiționale, multe crame au amenajat spații de degustare și de cazare. În acest context, vă propunem cinci destinații unde vă puteți bucura de un vin bun, alături de un peisaj superb, de condiții de cazare excelente și/sau de o atmosferă specială.

Cramele Recaș

În Recaș există o stradă a Viilor, care se intersectează cu strada Bachus și, desigur, cu strada Vinului. La capătul străzii Viilor, într-un loc unde câteva dealuri își ridică umerii din câmpia Banatului, se află Cramele Recaș. Colinele sunt acoperite cât vezi cu ochii de rânduri de viță-de-vie, aliniate în șiruri perfecte. Culorile toamnei pătează frunzele în unele locuri, îndemnând la reverie și pe cel mai prozaic vizitator.

Sala mare de degustare de la Recaș/ Foto: Vakarcs Lorand

Sala mare de degustare de la Recaș/ Foto: Vakarcs Lorand

Complexul turistic de pe lângă Cramele Recaș a crescut de la câteva sute de vizitatori în 2003, când s-a deschis, până la 15.000 de vizitatori în 2014. Pentru vizitatori se organizează degustări, se prezintă tehnologia de vinificație, se organizează tururi ale podgoriilor etc.

Un punct forte al vizitei este „trezoreria”, un spațiu întunecos de-a lungul unui coridor, unde să păstrează în condiții controlate vinuri depozitate aici de persoane particulare. Altă atracție este un depozit unde vinul stă la învechit, în butoaie de 225 de litri, fabricate din lemn de stejar. Un astfel de butoi, numit baric, ajunge să coste 700 de euro. Vizita se încheie în sala de degustare, care aduce aminte ca dimensiuni și organizare de sălile de ceremonii ale castelelor gotice. Pe două mese lungi sunt aranjate pahare pentru vin, lumânări și carafe, în așteptarea oaspeților.

Dincolo de sala de degustare se află un spațiu cu acces strict controlat, unde se odihnesc cele mai valoroase vinuri produse la Recaș. Printre ele, și 20-30 de sticle din 1950.

Complexul de la Recaș nu oferă deocamdată posibilități de cazare. Pentu rezervări, accesați www.cramelerecas.ro, secțiunea „Agro Turism”.

Liliac Wine Lodge

Vinul de Lechința a fost singurul vin din Transilvania care se servea la curtea imperială de la Viena, și a mai cunoscut o perioadă de glorie în anii 1970-1980, când se exporta masiv în URSS. După 1989, Podgoria Lechința a fost pustiită. O investiție austriacă de trei milioane la Batoș, lângă Reghin, în partea sudică a podgoriei, este pe cale să schimbe cursul istoriei.
Investitorul, Alfred Michael Beck, a preluat în 2010 o plantație aflată deja pe rod, în jurul căreia a dezvoltat brandul de vinuri Liliac.

Dealurile din zona Batșs văzute din Wine Lodge Liliac / Foto: Vakarcs Lorand

Dealurile din zona Batoș văzute din Wine Lodge Liliac / Foto: Vakarcs Lorand

Pe coama unui deal de lângă cramă, în mijlocul unui peisaj de basm a fost amenajat și un spațiu elegant de degustare, cu arhitectură minimalistă, care pune în valoare lumina naturală. Degustarea unui vin alb în acest cadru natural mirific poate fi una din marile experiențe turistice ale unei toamne bogate.
Vizitarea cramei poate fi dublată de o vizită la biserica fortificată din Batoș, o bijuterie de artă și arhitectură puțin cunoscută.

Nici la Batoș  nu există deocamdată posibilități de cazare. Pentru detalii și rezervări accesați www.liliac.com, secțiunea „Visit us”.

Cetatea de Baltă

Nu se poate vorbi de vinul din România fără Jidvei, cel mai mare producător din Transilvania. Crama de la Jidvei se află în mijlocul Podgoriei Târnave, pe una dintre cele mai mari plantații de viță-de-vie din țară, cu 2.500 de hectare pe rod. În mijlocul dealurilor, liniate cu vii plantate matematic, ca niște rânduri de soldați aliniați pentru paradă, se găsește Castelul Haller din Cetatea de Baltă. Cu o istorie tumultuoasă, edificiul renascentist, ridicat în secolul al XVI-lea, este acum proprietatea familiei Necșulescu, cea care deține și cramele Jidvei.
Castelul a fost parțial restaurat, fiind refăcute pivnița, parterul și unul dintre etaje, precum și fostele grajduri, care au fost transformate în camere. Destinația este cu circuit închis, destinată doar oenoturismului.

Pentru detalii și rezervări, accesați www.jidvei.ro, secțiunea „Contact”.

La Salina

Județul Cluj era o pată albă pe harta cramelor românești până anul trecut, când au ieșit pe piață primele vinuri din gama Issa, produse de crama „La Salina”, amplasată pe dealurile din imediata apropiere a Salinei Turda.

La baza dealurilor cu vie, restaurantul „Sarea-n bucate” își așteaptă oaspeții într-o atmosferă elegantă și relaxată. Meniul excelează la capitolul rețetelor tradiționale, vedetă fiind „Friptura de Turda”, servită în porții pantagruelice. Un punct în plus la această pensiune este promptitudinea cu care se ia și se livrează comanda, lucru rar la restaurantele de pe la noi.

Pensiunea Sarea în bucate / Foto; booking.com

Pensiunea Sarea în bucate / Foto: booking.com

Prin apropierea față de Cluj-Napoca, pensiunea „Sarea-n bucate” este o alternativă excelentă pentru cei care vor să iasă pentru o seară din oraș și să schimbe decorul de la Motel Gilău sau de la Complexul Millenium.

Pentru cei veniți mai de departe, pensiunea oferă și cazare în 13 camere. „Sarea în bucate” este cotată cu un foarte onorabil scor de 8,8 pe portalul booking.com. Pentru detalii și rezervări, accesați cramalasalina.ro.

Dobrușa, un domeniu de vis

De ceva vreme, câţiva nobili valahi, unii de viţă veche, alţii din noua aristocraţie, financiar-bancară sau antreprenorială, au format în apropiere de Drăgășani o zonă compactă de domenii viticole moderne, cu ambiţia să facă vin de cea mai bună calitate.

Unul dintre aceștia este guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Crâmpoșia salvează România” este o frază preferată a acestuia, când vorbește despre vin. Lângă domeniul Isărescu se află alt domeniu viticol binecunoscut, Stirbey, revitalizat de Ileana Costinescu-Kripp, descendentă a ilustrei familii de domnitori valahi, și de soţul său, baronul austriac Jakob Kripp.

Vizavi de Dealul Olt, pe care se întind domeniile Isărescu și Stirbey, se găsește Dealul Dobrușa, pe a cărui coamă se află Domeniul Vila Dobrușa, al soţilor Cristiana și Valeriu Stoica, unde se produc vinurile AVINCIS. Vila Dobrușa poate candida cu succes la titlul de cel mai frumos domeniul viticol din România. Crama ultramodernă și spaţiile de cazare și degustare au fost proiectate de arhitectul Alexandru Beldiman.

Apartamentele de la Dobrușa sunt amplsate deasupra cramei și a spațoiului de degustare/ Foto: Vakarcs Lorand

Apartamentele de la Dobrușa sunt amplsate deasupra cramei și a spațoiului de degustare/ Foto: Vakarcs Lorand

Lângă clădirile noi se află venerabilul conac Râmniceanu, al familiei boierești din care se trage Cristiana Stoica. Stilul minimalist, al clădirilor moderne, din piatră, lemn, sticlă și metal, contrastează fericit cu stilul neoromânesc al conacului, clădit acum 110 ani de pietrari italieni.

Între cele două repere – spaţii largi de promenadă, în jos de ele – curbe domoale plantate cu viţă-de-vie, în sus de ele – cerul liber, de jur-împrejur – aerul blând al Văii Oltului, doldora de prospeţime și miresme. Un principe toscan ar avea pe ce să fie invidios.

La Dobrușa există spaţii de degustare și de cazare, în trei apartamente mobilate cu rafinament şi în şase garsoniere. Preţurile sunt furnizate la cerere. „Sunt pachete de servicii personalizate, structurate în jurul degustării – trei, cinci sau şapte vinuri -, asociate, după dorinţă, cu cazare şi masă, una sau mai multe nopţi”, explică Valeriu Stoica.

Pentru detalii și rezervări accesați www.avincis.ro, secțiunea „Contact”.


Publicitate

Postaţi un comentariu