Recondiționare după o jumătate de secol: Pian vopsit cu 100 de sprayuri la Casa de Cultură a Studenților din Cluj

Foto: Dan Bodea

100 de sprayuri, zeci de ore de muncă, experiența unor oameni dedicați meseriei lor și dorința de a salva ceea ce a mai rămas dintr-un instrument muzical pe ale cărui clape și-au format mâna, începând din anii ’60, muzicieni cu reputație ai Clujului, toate au contribuit la realizarea „imposibilului”: recondiționarea pianului Casei de Cultură a Studenților din Cluj în decursul unei singure luni. De aspectul exterior al pianului s-a ocupat Marius Handabuț, unul dintre puţinii tehnicieni de pianine din România, iar la recondiționarea mecanismului a contribuit acordorul Albert József.

Primul concert care va pune în valoare pianul recondiționat va avea loc pe scena Casei de Cultură în această toamnă și va fi un big band de jazz venit tocmai din Finlanda, alături de vocea solistei Elena Mîndru și pianistul Tuomas J. Turunen. Un alt concert de pian ieșit din comun va fi cel al lui Joshua Nelson, creator al muzicii kosher-gospel care, de asemenea, va „testa” sunetul pianului la mijlocul lunii septembrie.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Pianul a trecut printr-o reparație totală atât a mecanismului, cât și a părții exterioare, toate piesele necesare fiind importate din Germania.

„Așa un pian lovit și zgâriat nu am văzut în viața mea. Am avut aproximativ o lună de muncă foarte grea, am optat pentru vopsirea lui aici, la Casa de Cultură a Studenților și pot să spun că a fost o muncă de onoare pentru noi să putem lucra la pianul acesta. Colegul meu a schimbat în mecanism toate ciocănelele. A făcut chirurgie pe neuroni, cum s-ar spune. Durata lui de viață va fi de aproximativ 70-80 de ani de acum înainte”, a precizat Marius Handabuț pentru Transilvania Reporter.

Pe parcursul unei luni, tehnicianul a desfășurat o muncă de tinichigiu la fel ca cea prestată în atelierele auto. Lemnul pianului a avut nevoie de mai multe etape de șlefuire și chituire, urmate de etapa de vopsire. „Am folosit în jur de 100 de sprayuri și după opt ore de lucru pe zi, abia mă puteam ține pe picioare pe drumul spre casă din cauza acetonelor și a diluanților foarte toxici. Abia după câteva cafele îmi reveneam și aveam o stare de oboseală permanentă. Capacul a primit zece straturi de vopsea și avea lovituri încât intra și o alună prin el”, a declarat Marius Handabuț.

Recondiționarea unui pian implică o muncă migăloasă care necesită mulți ani de experiență. În ceea ce îl privește pe Marius Handabuț, acesta a urmat trei ani de școală profesională, a făcut liceul la seral, a lucrat ca tehnician electronist timp de 12 ani și de mai bine de 15 ani se ocupă cu vânzarea instrumentelor muzicale. Toată îndemânarea, spune el, se datorează experienței acumulate în timp, experiență care astăzi foarte rar se dobândește din lipsa interesului tinerilor față de această meserie.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Aflăm de la domnul Handabuț că fiecare pian are o serie și, în funcție de serie, poate fi identificat anul fabricației. Astfel, pianul marca Blüthner, fabricat în orașul german Leipzig în anii ’50, aparține Casei de Cultură a Studenților începând cu anul 1966 și este una dintre mărcile de top din lume, alături de Steinweg, Bechstein sau August Förster. „Acest pian nu mai valora aproape nimic, poate 1000-2000 de euro și când l-am preluat noi nu îi mai trebuia nimănui pentru că suna foarte înfundat. Orice pian din lume trebuie ținut în condiții optime fără variații bruște de temperatură, la aproximativ 40-60 grade de umiditate. Trebuie realizat acordajul înainte de fiecare concert, trebuie făcută revizie la cel puțin doi ani și doar așa reușești să îi prelungești durata de viață. Adevărul este că nu a existat respect pentru acest pian pentru că în România oamenii nu apreciază instrumentele la adevărata lor valoare. Un pian cum este acesta costă în jur de 100.000 de euro și ar fi fost imposibilă achiziționarea unuia nou în acest moment”, a declarat Marius Handabuț. Ideea care a dus la salvarea pianului Casei de Cultură a Studenților a venit din partea echipelor Jazz Day și Beard Brothers care au reușit să strângă prin campania #1banpentrupian cei 2.500 de euro necesari pentru recondiționare.

Campania de donații va fi încheiată în zilele de 15 și 17 septembrie, prin concertul Elena Mîndru & Jyväskylä Big Band (Finlanda), respectiv al lui Joshua Nelson, the creator of Kosher Gospel Music. Bilete pentru cele  două concerte sunt disponibile online pe www.biletmaster.ro și la Casa de Bilete a Teatrului Național din Cluj-Napoca, iar prețurile acestora variază între 30 și 60 de lei.

„Cele mai bune piane din lume sunt pianele germane, la fel ca în cazul mașinilor. Pianul Casei de Cultură a Studenților nu se știa ce marcă era pentru că nu se vedea înscrisul. Capacul era în starea cea mai proastă. După recondiționare s-a văzut însă că este marca Blüthner, o marcă de top, alături de Steinweg, care este considerat Rolls-Royce-ul pianelor”, Marius Handabuț, tehnician piane și pianine


Publicitate

Postaţi un comentariu