Marius Bercea, într-o primă expoziție personală la Muzeul de Artă din Cluj: Din deșertul californian, la mestecenii est-europeni

Foto: Dan Bodea

Prima expoziție personală în Cluj semnată de Marius Bercea, unul dintre artiștii clujeni afirmați deja pe plan internațional și aflat în creștere de cotă pe piața licitațiilor, a fost vernisată luni, 8 mai, la Muzeul de Artă. Site-ul Casei de Licitații Christie’s preciza în 2016, în articolul „The abandoned paintbrush factory producing art’s new superstars” că, alături de Adrian Ghenie și Victor Man, Marius Bercea este unul dintre artiștii care revoluționează pictura contemporană. Lucrarea Sundown, licitată de Christie’s în 2014, respectiv lucrarea Riviera of Restless Shining 4, licitată anul acesta, în luna martie, au fost achiziționate la prețul de 36.000, respectiv de 11.000 de dolari. Marius Bercea a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, la clasa de pictură a profesorului Ioan Sbârciu, în 2003. La începutul acestui an, Galeria Richard Taittinger din New York a găzduit lucrările a nouă artiști reprezentativi ai școlii de pictură de la Cluj, în cadrul unei expoziții ( The Wanderers: Contemporary Painting From Cluj) care a reunit mai multe generații cu diferite abordări artistice. Printre artiștii prezenți au fost și Marius Bercea și Ioan Sbârciu.

Foto: Dan Bodea

Expoziția “A Full Rotation of the Moon”, o colaborare între Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Blain|Southern Gallery din Londra, galerie care îl reprezintă pe artistul clujean, poate fi vizitată la Muzeul de Artă până în data de 31 martie. După expoziția de la Cluj artistul pregătește o expoziție la scară mare la Berlin într-un spațiu intimidant, în prima jumătate a lunii noiembrie. Marca distinctivă a expoziției de la Cluj este dată de un discurs puternic influențat de particularitățile autohtone ale tranziției post-decembriste cu accentuarea acelor aspecte paradoxale generate de modernitate și nu în ultimul rând de experiența californiană a artistului.

„Expoziția sa de la Muzeul de Artă Cluj prezintă explorarea de către artist a unei perspective central europene asupra Occidentului și asupra lumii, exprimată în picturi ce pun în balanță plăcerea vizuală și investigația intelectuală, prin intermediul unui game largi de medii artistice ce includ pictura, desenul, instalația și producția video. În repetate rânduri, artistul a călătorit și a expus în California, unde a fost expus spectacularei estetici Pop și a ajuns să fie influențat de preceptele expresionismului abstract, care au avut un impact semnificativ asupra practicii sale picturale din anii recenți”, precizează Bogdan Iacob, curator al expoziției și director al Departamentului de discipline teoretice din cadrul Universității de Artă și Design Cluj-Napoca.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Regiunile topografice din Transilvania și California se contopesc. Orașul Cluj și lanțul munților Carpați converg cu locuri cufundate în soare, de la deșertul Mojave, la dealurile hollywoodiene și lumini strălucitoare. În timp ce referințele socio-politice influențează foarte clar practica artistică a lui Bercea, artistul se prezintă pe sine ca un observator emoțional al efectelor fenomenului consumerist, scrie site-ul galeriei Blain|Southern. Prin intermediul galeriei londoneze, lucrările lui Marius Bercea au ajuns în orașe precum Ciudad de México, New York, Rio de Janeiro Köln, São Paulo sau Hong Kong.

De ce a venit așa târziu o expoziție personală în Cluj? Nu exista o relație instituțională a artistului Marius Bercea cu Muzeul de Artă?

Nu cred că expoziția de față are de-a face cu o negociere de tip politică instituțională. Am așteptat să vină firesc. Am avut câțiva ani foarte aglomerați în care am fost și plecat multe luni pentru o cercetare pe care am început-o în 2013 în California, SUA. Am așteptat ca lucrurile să se articuleze și să ajung la niște răspunsuri și la niște piese pe care am simțit că le pot extrage din cadrul intim al atelierului. Câteva dintre lucrări sunt cumva gândite pentru acest palat baroc din Cluj. Pentru un display de artă contemporană spațiul muzeului are o identitate foarte puternică. Ca artist contemporan ești obișnuit să funcționezi în spații curate, cvasi industriale sau în galerii de tip white cube și în momentul în care există atâtea indicii în materie de decorații, plus toată greutatea istorică a unui astfel de palat, lucrurile am preferat să le amân decât să le grăbesc.

Cum ai făcut selecția lucrărilor expuse?

O singură lucrare este din 2006, în rest celelalte lucrări planează în perioada 2013-2017. Dar nu am vrut să fie o expoziție retrospectivă. Proiectul cuprinde și o instalație video și o instalație de desene pe care am numit-o Thoughts Safari, un fel de survolaj a gândului pentru că eu văd desenul ca o extensie imediată a gândului. În momentul în care schițez, în momentul în care trasez și înregistrez, gândul nu trebuie să fie unul neapărat elaborat sau proaspăt conservat. Și de aceea desenele funcționează mai mult ca instalație, care fuzionează complementar. Cred că niciodată nu am extras doar o piesă din acel calup de lucrări. Sunt 36 de desene, cu tehnică mixtă, din perioada 2013-2015.

În ce mod este exprimată cel mai concret în lucrările tale influența esteticii Pop americane?

Modernitatea de tip american suprapusă cumva pe o modernitate de tip est-european se poate citi în majoritatea lucrărilor care sunt aici. Elemente care țin de design, care țin de construcția sau deconstrucția unui spațiu sunt cumva extrem de similare. Singurul lucru care face diferența este temperatura creată. Apar culorile neon care ne duc cu gândul la focul rece al electricității, apar câteva elemente care țin de design modern și contemporan, de altfel tipic pentru America anilor ’60, elemente care sunt completate de prezența neo-colonialistă a vegetației care invadează spațiul și care este specifică ambelor zone. Plantele decorative care se găsesc în designul de interior al scărilor de bloc și în apartamente, vs. plantele care există în habitatul lor natural precum plantele de deșert.

Ești unul dintre artiștii care se disting printr-un simț deosebit al culorii. Când a intervenit explozia de culoare în cazul lucrărilor tale și de ce optezi pentru formatul vertical?

După experiența din America m-am întors cu un foarte mare apetit cromatic. Acum am ajuns la o balanță cvasi echilibrată între o anumită prezență radioactivă, în paralel cu griuri rafinate, armonice, adică apelez la o paletă mult mai calmă. În setul de desene însă, se poate vedea primul apetit pe care l-am avut în momentul în care storceam tuburile de culoare fără să le menajez. M-am obișnuit cu un format vertical al lucrărilor după ce am făcut foarte multe desene. Pornind de la formatul desenelor am ținut să insist pe un fel de exorcizare a formatului de tip ecran de telefon, a device-urilor pe care tot timpul le avem cu noi și care devin un fel de caiete de schițe în care notăm, fotografiem, edităm sau pe care facem diferite montaje. Ca urmare, acest format a devenit specific pentru mine.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Vedem că specific pentru lucrările tale, sau cel puțin specific desenelor, mai este și faptul că identitate personajelor este lăsată anonimă. Cu toate acestea în câteva cazuri apelezi la autoportret.

Probabil este pentru prima dată când introduc o figură pentru care am stat să fac o analiză la nivel reprezentațional. Înainte, cumva, încercam să recreez niște memorii și când introduceam un personaj sau o siluetă exista pericolul să omor memoria. 

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Având în vedere că ne aflăm în pragul deschiderii Bienalei de Artă de la Veneția (13 mai-26 noiembrie) și că tema acestei ediții este Viva arte Viva, ți-am adresa și ție întrebarea metodologică: ce înseamnă să fii astăzi artist?

Eu cred că artistul este o instituție în sine în jurul căruia gravitează foarte mulți jucători. Lumea artei este precum un sandwich cu mai multe straturi care articulează și condensează. E important ca un artist să aibă mai multe platforme pe care să se desfășoare și care să aducă în discuție artistul respectiv. Și bienalele sunt importante, relația cu instituțiile este importantă, longevitatea la nivel de colaborare cu o galerie este importantă, la fel și cursivitatea unui discurs expus constant într-un spațiu privat. Să nu uităm de expozițiile de grup. Doar la licitații artistul, din păcate, nu are un cuvânt de spus pentru că sunt alte mecanisme de piață care intervin.

Mai multe detalii despre expoziția de la Cluj puteți afla din prezentarea curatorului Bogdan Iacob publicată pe site-ul Muzeului de Artă din Cluj. 

Expoziții personale Marius Bercea: Hypernova, Blain|Southern, Londra (2014); Concrete Gardens, François Ghebaly Gallery, Los Angeles (2012); Remains of Tomorrow, Blain|Southern, Londra (2011); Time will Tell, Chungking Project, Los Angeles (2009); If Through the Copper Woods You Pass, Eleven Fine Art Gallery, Loondra (2009) și Yellow Side of Glamour/Melted Guidelines are passé, Contemporary Gallery of Brukenthal Museum, Sibiu (2008).

Expoziții de grup: The Mapmaker’s Dream, Haines Gallery, San Francisco (2015); Objects of desire, Sabot Gallery, Cluj (2015); Young Collectors 2, Elgiz Museum of Contemporary Art, Istanbul (2015); Love: The First of the 7 Virtues, Hudson Valley Center for Contemporary Art (HVCCA), Peekskill, US (2015); Defaced, Boulder Museum of Contemporary Art, Boulder, US (2014); Between Worlds, Galerie ISA, Mumbai (2014); This Side of Paradise, S2, Londra (2014); Hotspot Cluj – New Romanian Art, Arken Museum of Modern Art, Danemarca (2013); Nightfall, Modem Centre for Modern and Contemporary Arts, Debrechen (2012) preluată de Galerie Ruldofinum (2013); Referencing History, Green Gallery, Dubai (2012); European Travellers, Mucsarnok Kunsthalle, Budapest (2012); European Travellers, Mucsarnok Kunsthalle, Budapest (2012); Selektionseffekte, Blain|Southern, Berlin (2011); Palets, Barbara Thumm Gallery, Berlin (2011); After the Fall, Hudson Valley Center for Contemporary Art, Peekskill , New York (2010); No New Thing Under the Sun, Royal Academy, Londra (2010); Mircea Pinte Collection, Museum of Art, Cluj-Napoca, Romania (2010) and Prague Biennale 4, Praga(2009).

Lucrările lui Marius Bercea se află în colecții publice și private, printre care Hudson Valley Center for Contemporary Art, Peekskill și ARKEN Museum of Modern Art, Skowej.


Publicitate

Postaţi un comentariu