Lansare de carte: „Bonobo și ateul” sau renunțarea la antropocentrism

Foto: Librăria Humanitas Cluj

Librăria Humanitas Cluj a organizat marți, 12 decembrie, un eveniment special de lansare a unei cărți recent traduse în România, dar îndelung discutată în ultimii patru ani în media internațională. Reputat primatolog și specialist în etologie (acea ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor din punctul de vedere al dinamicii lor, urmărind interacțiunile dintre indivizi în cadrul aceleiași specii sau populații), Frans de Waal relevă în cartea lui câteva dintre rezultatele căutării umanismului printre primate. Cartea este bogată în referințe culturale și în exemple de comportament specific ordinului primatelor și construiește un argument unic cu solide baze în biologia evoluționistă și filozofie morală. De Waal oferă, astfel, o nouă perspectivă asupra naturii umane și a luptei speciei noastre de a găsi un scop al vieții.

Discuția pe marginea cărții „Bonobo și ateul”, tradusă în limba română de Ioana Miruna Voiculescu și apărută în colecția Știință a Editurii Humanitas, a avut loc între Alexandru Stermin, lector dr. la Facultatea de Biologie și Geologie UBB și Andrei Miu, profesor dr. la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB.

„L-am «cunoscut» pe Frans de Waal în urmă cu doi ani, când pregăteam o conferință interdisciplinară numită „Cum iubim noi primatele într-o lume construită de oameni”. Atunci am început să citesc mai multe articole scrise de Frans de Waal. Am aflat de la de Waal că niciodată nu vom fi în punctul zero acolo unde este falsul absolut, sau în punctul unu, acolo unde este adevărul absolut. Tot timpul suntem în acest interval. În cartea lui am mai găsit un aspect pe care îl identificasem și eu și anume că societatea, sau spiritul veacului cum îi spune Hegel, influențează orice idee care apare în știință”, a precizat Alexandru Stermin în deschiderea discuției.

La rândul său, Andrei Miu și-a amintit că a luat contact cu teoriile lui de Waal în momentul în care în profesia lui a devenit interesat de mecanismele care stau la baza generării emoțiilor. „Unul dintre aceste mecanisme este empatia, respectiv abilitatea de a înțelege ce simte celălalt și de a simți și tu același lucru cu el, iar la Frans de Waal am descoperit o teorie care pornește de la premisa înțelegerii acțiunilor celor din jur prin simularea lor”, a explicat Andrei Miu.

De ce este importantă cartea pentru un student la biologie și de ce este importantă pentru un „laic”?

Pentru biologi, precizează Alexandru Stermin, cartea este esențială pentru că descrie în amănunt modul în care au fost realizate anumite experimente.

„Frans de Waal are câteva experimente în care ne face să înțelegem cum a ajuns la concluziile sale. Dincolo de asta, el vorbește despre observațiile din teren și ajungem să vedem că în 2013 erau foarte puține observații din teren cum este specia de primate bonobo. Cartea mai aduce ceva biologilor: ne face să încercăm ca atunci când analizăm un comportament să privim lumea din perspectiva animalului. Pentru laici cartea este importantă pentru că acoperă, din perspectiva mea, un univers existențial al fiecăruia dintre noi”.

Din perspectiva lui Andrei Miu, trei lucruri fac această carte utilă. În primul rând, spune el, este o carte care te ajută să înțelegi că multe comportamente considerate specifice omului sunt prezente și la alte specii de primate și chiar și la alte mamifere. O spune aceasta un etolog care a studiat vreme de decenii comportamentul primatelor făcând studii pe cimpanzei sau pe bonobo.

„Este o carte importantă, cred eu, pentru că de fapt continuă ceva ce a început Charles Darwin care în 1872, spre sfârșitul vieții sale, a publicat o carte numită «Expresia emoțiilor la om și animale» unde încerca să își convingă colegii și lumea că și animalele au emoții. Între timp, s-au acumulat dovezi experimentale care ne arată că tendințe și comportamente pro-sociale cum ar fi cooperarea, pe care noi o credeam că ne este exclusivă, apare și la alte animale. O parte dintre aceste cercetări îi aparțin și lui de Waal. El a studiat comportamentul cimpanzeilor și a făcut experimente extrem de grăitoare în care arată că cimpanzeii sunt capabili de cooperare, de generozitate, de compasiune. De Waal mai încearcă să ne convingă că este irațional ca în secolul XXI să ignori dovezile științifice acumulate în ultimele decenii”, a precizat Andrei Miu.

Cartea mai poate fi utilă, a mai spus el, pentru că le amintește oamenilor de știință sau celor care se pregătesc să devină oameni de știință că trebuie să facă mai mult decât cercetare, indiferent că sunt studii de teren sau experimente care infirmă sau confirmă ipoteze. „Trebuie să faci mai mult decât să produci date. Trebuie iei acele date, să le integrezi cu altele și să le pui într-o perspectivă mai largă, deci să construiești teorii”, a explicat Andrei Miu.

„Specia umană s-a chinuit de-a lungul vremii să demonstreze că este o vedetă a creației și că a primit titlul acesta cândva la Facerea Lumii. În decursul secolelor, fiecare, cu mintea lui, a încercat să pună o limită între noi, oamenii, și celelalte animale. Acest lucru a început de pe vremea lui Aristotel când el a spus că omul este un animal care gândește. Descartes a venit și a spus că pe lângă gândire, noi avem și emoții, și sensibilitate. Rousseau a spus că și animalele simt, dar noi putem alege între bine și rău, noi evoluăm, noi ne adaptăm. De Waal ne ajută pe fiecare dintre noi să ne definim la nivel de specie, să ne vedem în animalele de lângă noi și să vedem că și ele sunt ca noi. În momentul în care vedem asta, ne-am definit ca specie. Din această perspectivă cartea mi se pare genială pentru că împlinește cu argumente științifice ceva ce genialitate botanistului Carl Linné a intuit pe la 1700”, a precizat Alexandru Stermin,

Cei doi invitați au mai subliniat că volumul lui Frans de Waal încearcă să argumenteze că moralitatea (comportamente prosociale, emoții morale cum ar fi compasiunea) a evoluat pentru a crește solidaritatea în grup și nu este un produs cultural specific omului, ci a apărut în evoluție. Ca urmare, precursori ai moralității ar trebui să îi găsim și la animale.

Cine este bonobo și cine este ateul?

„Bonobo sunt primatele pe care le-a studiat de Waal și care seamănă cu noi în privința emoțiilor morale și a unor comportamente morale care au apărut în evoluție. El corectează știința care are tendința să fie antropocentrică și să cultive excepționalismul uman. Ateul este orice fundamentalist religios care crede că religia este dușmanul științei. De Waal atrage atenția că nu religia este dușmanul științei, ci extremismul este dușmanul. El este ateu și promovează un ateism orientat spre știință, dar îndeamnă să fim toleranți față de perspective diferite”, a mai subliniat Andrei Miu.

„Este important să înțelegem că poate multe dintre comportamentele și abilitățile noastre nu sunt doar ale noastre și, ca urmare, este esențial să păstrăm proporțiile. De Waal spune că dacă dăm perspectiva religioasă la o parte, știința nu are cu ce să umple golul pentru că știința ne poate da dovezi despre anumite părți ale realității, dar nu ne poate spune nimic despre sensul vieții”, au concluzionat invitații.

„Se crede adesea că religia a apărut atunci când oamenii au înțeles că vor muri. Când vorbim despre sentimentul mortalității, ne punem negreșit întrebarea dacă noi, oamenii, suntem singurii care înțelegem iminența morții. Nu am un răspuns tranșant; pot spune însă că nu avem motive să presupunem că rudele noastre primatele n-ar fi conștiente de mortalitatea altora”, Frans de Waal

Postaţi un comentariu