Cosmin Sicora, noul director al Grădinii Botanice din Cluj: Vreau să deschidem activitatea mai mult către public și să îmbunătățim orientarea în grădină

Foto arhivă: Dan Bodea

Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) și al Grădinii Botanice din Jibou a preluat, începând cu 1 noiembrie, interimatul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj, după ieșirea la pensie a fostului director, profesorul Vasile Cristea.

Cercetător științific din 2009 și director al Centrului de Cercetări Biologice din Jibou, de care aparține Grădina Botanică, începând cu anul 2010, Cosmin Sicora se va împărți din această toamnă între Jibou și Cluj pentru acoperirea interimatului. „La Cluj vin la invitația Universității Babeș-Bolyai de a încerca să deschidem mai mult grădina botanică către public. Eu cred că o grădină botanică trebuie să fie a oamenilor din jurul ei, pe lângă rolul științific pe care îl are. Pe partea de botanică Clujul are cel mai bun colectiv din țară, dar trebuie să deschidem activitatea grădinii și către public. O Grădină Botanică nu este un parc, nu se intră liber, nu se fac neapărat acele tipuri de amenajări care se fac într-un parc public, dar se pot face lucruri și activități care să atragă oamenii pentru a o vizita săptămânal. Grădina Botanică din Cluj are o imagine foarte bună, trebuie doar să le generăm oamenilor motivele pentru a reveni. Grădina este frumoasă în orice anotimp, nu doar când sunt înflorite lalelele, este o oază de verdeață în mijlocul orașului și pe partea aceasta vreau să pun accent”, a precizat Cosmin Sicora pentru Transilvania Reporter. „Am locuit în Cluj o perioadă lungă, am fost student al Facultății de Biologie și Geologie, am făcut un master la Cluj și mi-am petrecut zilele și uneori nopțile în Grădina Botanică. Simt o datorie față de Cluj și acesta este motivul pentru care am acceptat să vin, deși am stat multă vreme în cumpănă. Și clujenii ne-au ajutat  în Jibou atunci când a fost nevoie. A fost o perioadă când grădina botanică de acolo a fost condusă de profesorul Nicolae Coman, domnul Vasile Cristea a fost președintele Consiliului de Administrație, deci clujenii au făcut același lucru pentru noi, pentru a nu lăsa grădina fără direcție”, a mărturisit Cosmin Sicora.

Deschidere către public

O grădină botanică modernă este axată pe mai multe componente, spune Cosmin Sicora: pe componenta educațională, pe cea de cercetare științifică, de conservare a speciilor și habitatelor, de protecție a mediului și mai ales pe componenta de educație a publicului. „Noi am încercat la Jibou să avem tot timpul acțiuni prin care să implicăm publicul, să îi facem pe oameni să vină în grădină cât mai mult în ideea că vor rămâne cu obiceiuri bune de acolo, adică vor învăța cum să se comporte într-un mediu curat, cum să aibă grijă de natură. Dacă educăm tânăra generație, vom avea oamenii de mâine educați. La interval de două-trei luni organizăm evenimente sau experimente științifice, avem parteneriate cu școli din zonă și nu pentru intrare liberă, ci pentru a-și desfășura anumite activități științifice”, a precizat noul director al Grădinii Botanice din Cluj.

Cu privire la specificitatea grădinii botanice clujene, Cosmin Sicora a precizat că în peisajul grădinilor naționale, grădina din Cluj este axată pe partea de studiu a botanicii, cu un colectiv foarte specializat. În ceea ce privește infrastructura grădinii, noul director are și câteva propuneri: „Sunt lucruri de făcut, însă depindem de partea financiară. Grădina ar avea nevoie de niște sere pentru cultivarea materialului vegetal pe care să îl folosim în grădină, astfel încât florile să poată fi cultivate și pe perioada rece. Eu zic că mai poate fi îmbunătățită și prezentarea speciilor și a sectoarelor și orientarea în grădină. Grădina din Cluj are avantajul de a fi într-o zonă cu un relief foarte potrivit, foarte variat în care poți să prezinți diferite tipuri de habitate foarte bine”.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Când a revenit în țară în 2009, după perioada post-doctorală, la Centrul de Cercetări Biologice din Jibou, Cosmin Sicora a vrut să demonstreze tinerilor cercetători că se poate face și în România cercetare la cel mai înalt nivel. „Practic, acesta a fost și motivul pentru care am revenit în țară de la Arizona State University, SUA, pentru că am vrut să arăt că și în România se poate face cercetare pe domeniul nostru. Mergeam la conferințe internaționale și vedeam participanți români, dar veniți din alte universități sau laboratoare din lume. Nu erau veniți din România, pe domeniul nostru, de studiu al fotosintezei, respectiv al fiziologiei vegetale și am zis că nu se poate să nu existe cineva din România care să vină cu o temă de interes pentru lumea internațională. Când am venit la Jibou știam centrul de acolo. Era perioada crizei economice, anii 2008-2009, dar am vrut să arătăm că atâta timp cât ai un grup de cercetare bun, care lucrează pe teme de actualitate, nici măcar finanțări extraordinare nu îți trebuie. Înainte de criză, în cercetarea românească s-au investit foarte mulți bani și s-au finanțat proiecte, dar din păcate nu s-a produs valoare adăugată științifică. Dar nu e suficient să dai bani, îți trebuie oameni și mecanisme de feedback care să te asigure că banii aceia produc ceva, că îi dai cuiva care are rezultate științifice. Este la fel de important să urmărești ce se întâmplă cu banii, altfel  banii din cercetare pot fi considerați o gaură neagră. Nu ai cum să dezvolți o societate fără o cercetare științifică fundamentală, finanțată din fonduri publice. Este nevoie, însă, de un mecanism predictibil pe care să te poți baza și cu care să îți finanțezi cercetarea științifică. Asta duce la dezvoltarea învățământului superior, ai profesori mai buni, îți educi studenții care la rândul lor devin profesori și educă elevi și așa îți educi toată societatea. Poți să întrerupi acest cerc o perioadă, cum a făcut România după Revoluție, dar îți distrugi fibra și esența societății și vei  ajunge să ai tineri care nu mai sunt educați la nivelul la care ar trebui, nu mai sunt competitivi într-o piață globală”, precizează directorul interimar al Grădinii Botanice din Cluj

Chiar dacă investiția în cercetare nu produce bani, spune Cosmin Sicora, cercetarea creează informație care prin inovare ajunge să producă bani. „Deocamdată în România suntem între două programe de finanțare a cercetării și e o perioadă mai tulbure, dar sunt în continuare optimist că se vor găsi mințile luminate și la nivel guvernamental de a înțelege importanța cercetării pentru a investi în ea. Este important ca cercetătorii să iasă din turnul de fildeș și de a arăta că în cercetare chiar se întâmplă lucruri”, spune Cosmin Sicora.

Pe partea științifică, Centrul de Cercetări Biologice din Jibou lucrează la mai multe proiecte. „Știința este ca un fel de puzzle, fiecare își face bucățica lui, o publică și așa se adună valoarea adăugată științifică. Avem un proiect la Jibou legat de studiul extractelor vegetale asupra unor tipuri de celule canceroase, mai ales studiul efectului citostatic, respectiv capacitatea acestor extracte vegetale de a bloca sau nu diviziunea celulară atât la celule normale, cât și la celule canceroase. Nu este un studiu clinic, nu oferim leacuri sau tratamente pentru cancer, ci vrem să înțelegem la nivel molecular efectul acestor extracte. Sigur, rezultatele terminate pot fi incluse în studii clinice și în cercetarea biomedicală. Noi vrem să facem legătura dintre plantele dintr-o grădină botanică, pe partea de substanțe care pot avea efecte benefice și partea biomedicală. Ne-am îmbogățit colecția de culturi de celule, am adus de la colaboratorii noștri din Szeged mai multe linii celulare canceroase pe care să le testăm și vom testa și mai multe extracte. Acest proiect este finanțat deocamdată doar din fondurile Centrului de Cercetări Biologice din Jibou și nu merge cu viteza cu care ar trebui, dar merge atât cât ne putem permite. Un alt proiect are legătură cu efortul pe plan internațional de a identifica markeri la nivel de secvențe din structura de ADN care sunt aceiași la aceeași specie, dar diferiți de la o specie la alta, care să ne permită să identificăm o specie dintr-o bucată de țesut. Pe partea animală și cea microbiană acești markeri sunt validați și folosiți, dar pe parte de plante încă se lucrează. Este un procedeu nou la nivel internațional pentru că primele eforturi au fost făcute abia 2010. Dacă aveai o bucată de rădăcină, era foarte greu de spus cărei specii îi aparține. De acum, însă, dacă extragi ADN și compari țesutul vegetal cu baza de date poți să spui cărei specii îi aparține. Asta ar putea ajuta foarte mult domeniul criminalistic și multe alte domenii. Până acum majoritatea plantelor se identificau după caractere florale care apar doar în perioada de înflorire”, precizează directorul Grădinii Botanice din Cluj cu referire la temele de cercetare cele mai actuale la nivel internațional pe care Centrul de Cercetări Biologice din Jibou le are în derulare.


Publicitate

Postaţi un comentariu