Concert istoric al Filarmonicii clujene la Viena

Foto: www.musikverein.at

Filarmonica din Cluj-Napoca va marca un moment istoric în această seară la Viena unde va susține, după mai bine de jumătate de secol de când o orchestră românească a fost prezentă acolo, un concert în Sala Mare a Musikverein, aceeași sală unde are loc în fiecare an Concertul de Anul Nou al Orchestrei Filarmonice din Viena. Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania va cânta în fața a 1800 de oameni, cu „doar” 1000 mai mulți decât numărul spectatorilor care participă de obicei la concertele din Cluj ale Filarmonicii și care au loc în sala Auditorium Maximum.

Astfel, evenimentul de la Viena are loc în această seară de la ora 19.30, cu ocazia Zilei Naţionale a României și este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena împreună cu Ambasada României la Viena, cu sprijinul Fundaţiei Transilvania Leaders din Cluj-Napoca. Concertul extraordinar va fi susţinut de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania“ alături de pianista Alexandra Dariescu, sub bagheta lui Gabriel Bebeşelea. Repertoriul cuprinde compoziţii de Dinu Lipatti, Edvard Grieg şi George Enescu. Evenimentul aduce în prim-plan lucrarea enesciană Pastorale-Fantaisie, prezentată la Musikverein în primă audiţie austriacă. Institutul Cultural Român de la Viena deschide cu acest eveniment seria manifestărilor culturale dedicate de Centenarului Marii Uniri.

Această prezență pe impozanta scenă vieneză este una de excepție. După al Doilea Război Mondial, Sala Mare a Musikverein a găzduit un singur concert al unei orchestre din România: Filarmonica Bucureşti şi solistul Ion Voicu au interpretat în 1961 Suita nr. 1 pentru orchestră în Do major op. 9 de George Enescu, dirijată de George Georgescu. În 1941 Dinu Lipatti a susținut alte două concerte în Sala de aur a Musikverein.

„Suntem onorați că vom susține acest concert în cea mai importantă sală de concerte din Europa. O orchestră românească, ultima dată a urcat pe scena acestei săli în 1961, respectiv Orchestra „George Enescu”, sub bagheta dirijorului George Georgescu. Prima orchestră românească prezentă acolo a fost tot orchestra din București, avându-l la pian pe Dinu Lipatti care a cântat printre altele tocmai concertino-ul cu care începem și noi concertul de la Viena. Vom fi acolo toată orchestra. Este foarte important pentru noi să deschidem seria evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri. Nu cred că este nimic mai potrivit decât să cântăm Enescu pe cea mai importantă scenă de concerte din lume. Anul acesta a fost foarte bun pentru Filarmonica din Cluj, corul s-a întors din Singapore și Malaezia, înainte a fost în Israel, orchestra merge la Viena. În acest caz am avut norocul unor sponsori generoși”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat Transilvania.

Clădirea în care va concerta orchestra din România, inaugurată în 1870, a fost proiectată de arhitectul danez Theophil Hansen în stilul neoclasic al unui templu grec antic, prevăzută inițial doar cu o sală de concerte și o sală pentru concerte camerale. Unul dintre donatorii importanți pentru realizarea clădirii a fost Nikolaus Dumba, al cărui nume este dat astăzi unei străzi din apropierea Musikverein. Stilul și splendoarea arhitecturală a clădirii sunt unice în lume. Sala Mare, sau Goldener Saal are 49 de metri lungime și 18 metri înălțime. Frescele de pe tavanul sălii sunt pictate de August Eisenmenger și îl reprezintă pe Apollo și cele nouă muze, înconjurați de figuri alegorice și creează un contrapunct dinamic prin folosirea tonurilor de albastru în auriul predominant al interiorului sălii. Detaliile sculpturale sunt create de Franz Melnitzky. Busturile din marmură îi reprezintă pe cei mai cunoscuți compozitori care au murit până în anul 1870. Forma dreptunghiulară a sălii continuă să impună standardul pentru ceea ce înseamnă excelența acustică astăzi.

Începând cu anul 2001, clădirea a trecut prin mai multe etape de renovare și astăzi dispune de mai multe săli pentru evenimente și concerte. Astfel, Kleine Musikvereinssaal a primit numele de Brahms Saal în anul 1937 și poate găzdui un public format din 600 de persoane. Fosta sală dedicată concertelor de cameră, Kammersaal, a devenit Gottfried von Einem Saal în 1996. În 2004, clădirea Musikverein a fost dotată cu patru noi săli de concerte: Gläserne Saal / Magna Auditorium este cea mai mare dintre ele, poate găzdui până la 380 de persoane și este de multe ori folosită pentru repetițiile Orchestrei Filarmonicii din Viena. Metallene Saal este o sală foarte populară pentru concertele cu format alternativ și pentru evenimente și repetiții. Poate găzdui 100 de persoane. Steinerne Saal are o capacitate de 70 de locuri și este dedicată mai mult conferințelor, simpozioanelor și recepțiilor. Hölzerne Saal este o sală cu o capacitate de circa 50 persoane și de obicei oferă un spațiu flexibil care poate fi folosit în corelație cu programul de evenimente din Gläserne Saal.

Programul Concertului extraordinar dedicat Zilei Naţionale a României:

Gabriel Bebeşelea dirijor
Alexandra Dariescu pian

Dinu Lipatti
Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de cameră, op. 3

Edvard Grieg
Concertul pentru pian, în pian, în la minor, op. 16

George Enescu
Pastorale-Fantaisie pour petit orchestre
Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13


Publicitate

Postaţi un comentariu