Clujul din nori: Biserica monument-istoric din Vad

Foto: Cristina Beligăr
eepurl.com

În săptămânile care urmează, Transilvania Reporter și-a propus să aducă o nouă perspectivă asupra unor monumente istorice din județul Cluj, înscrise în Patrimoniul cultural național al României sau al căror caracter unic le transformă în obiective turistice de mare interes. Vom încerca să ajungem și în acele locuri unde accesul este îngreunat de relief și unde natura și-a creat propriul său drum departe de civilizație. Vom realiza toate acestea cu ajutorul unei drone model DJI Mavic Air și vom lăsa imaginile să vorbească de la sine.

Pe lângă factorul de spectaculozitate pe care îl aduc dronele în domeniul fotografiei, ele devin un instrument tot mai des folosit în mass media internațională. Tehnologia le permite jurnaliștilor să își relateze subiectele în moduri în care nu au mai făcut-o până astăzi și marile organizații media realizează tot mai mult avantajele de a deține o astfel de tehnologie. Ideea de a utiliza drona în munca de zi cu zi pe care o desfășori ca jurnalist este încă o noutate, dar doar gândindu-ne la potențial începem să ne dorim să știm să le pilotăm. Ar fi greșit să ne limităm să spunem povestea locurilor pe care le vedem doar de la înălțimea de 400 de metri la care ridicăm drona și de aceea vom folosi și fotografii de la sol pentru a completa perspectiva aeriană, în cazul nostru aceste fotografii fiind realizate de fotoreporterul Dan Bodea. De multe ori, operarea dronelor cade într-o zonă gri, având în vedere că legislația internațională nu reglementează clar folosirea lor. Ca urmare, cel care le pilotează trebuie să își asume responsabilitatea oricărui incident, să își facă din timp un plan de zbor și să nu încalce dreptul la intimitate al celor din jur. În Romania, toate informațiile pentru zborul cu drona se găsesc pe site-ul Autorității Aeronatice Române, secțiunea Drone/UAV. Acolo este explicată destul de bine legislația și procedura de înregistrare, deși termenul „dronă” nu se regăsește în legislația noastră. Dronele sunt asimilate aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord (UAV), indiferent de greutatea sau mărimea lor. Dronele cu greutate sub 500 de grame nu necesită înregistrare.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Mănăstirea „Ștefan Vodăˮ

Monument istoric înscris în Patrimoniul cultural național al României, Mănăstirea „Ștefan Vodăˮ din satul Vad, județul Cluj, este astăzi, potrivit istoricilor, o construcție cu un caracter de unicat. Planul triconic cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în timp ce altarul în formă de poligon, de factură gotică, o apropie de arta ardeleană. Mănăstirea situată la aproximativ 80 de kilometri distanță de Cluj-Napoca are hramurile Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Adormirea Maicii Domnului, sărbătoarea lor fiind marcată în 2 iulie, respectiv 15 august. Obștea mănăstirii este formată din călugări. Accesul la mănăstire se face ușor, de pe strada principală din sat, urmând indicatoarele, pe o cărare pietruită.

În ceea ce privește istoria ei recentă, mănăstirea este reînființată în luna februarie a anului 2012 și începând cu luna iunie a aceluiași an, inclusiv în prezent, găzduiește servicii religioase sub îndrumarea părintelui stareț, Protos. Nicodim Pop și a părintelui Arsenie, ieromonah. Mănăstirea atrage credincioși atât din sat, cât și din municipii apropiate precum Dej, Gherla sau Cluj-Napoca. Starea mănăstirii este foarte bună, ultima renovare fiind realizată în 2000-2002, când s-au făcut lucrări la acoperiș și zugrăveli. Trei icoane din interior sunt datate în secolul al XVIII-lea, iar în perimetrul mănăstirii, în 2004, a fost construit și un bust închinat lui Ștefan cel Mare pentru a marca 500 de ani de la moartea sa.

Foto: Dan Bodea

Reactivarea mănăstirii în 2012 a venit la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, mănăstirea de la Vad, la momentul acela, fiind doar biserică-monument istoric. Decizia de reactivare a Mănăstirii „Ștefan Vodă” din Vad a avut și o însemnătate istorică, întrucât a fost luată în preajma comemorării reînființării Eparhiei Clujului, 1921-2011.

Istoric

Studiul monografic realizat de Augustin Pădurean și Teodor Petrican și publicat de Editura Casa Cărții de Știință în 2004 arată că prima biserică din Vad a fost, de fapt, o sihăstrie construită de (sau în timpul fraților) Balc și Drag, cândva pe la sfârșitul veacului XVI și începutul celui următor. A doua biserică ridicată pe locul fostei sihăstrii este opera lui Ștefan cel Mare sau Petru Rareș. Anul construirii ei este incert dar se știe cu certitudine că a fost ridicată în epoca celor doi mari voievozi. Pentru înălțarea bisericii meșterii ardeleni și moldoveni au folosit piatră adusă de la Băbdiu, sat din comuna Bobâlna, piatră recuperată din ruinele castrului de la Cășeiu. Fragmente din vechi monumente funerare romane, cu frânturi de inscripții neinteligibile se mai văd încă pe zidurile bisericii.

002W0A7336 002W0A7353 002W0A7370 002W0A7373 002W0A7383 002W0A7388 002W0A7405 002W0A7409 002W0A7416 002W0A7436 002W0A7465 002W0A7544
<
>

În 1717, biserica ar fi fost distrusă de tătari și „refăcută abia după un sfert de veac”, potrivit monografiei lui Kádár József. În anul 1838, biserica a fost încă o dată reconstruită, probabil atunci adăugându-se un exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973, specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat lucrări de restaurare și cercetări arheologice, descoperindu-se cinci morminte dintre care 2 in situ, din care s-au recuperat ceramică feudală și două monede austriece. Pridvorul este ridicat pe fundație de piatră brută și bolovani, legate cu mortar din mult nisip și puțin var și datează, probabil, cel mai devreme la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la interior și exterior, apare cărămidă de la reparațiile ulterioare.

Istoricii nu împărtășesc aceeaşi opinie asupra identităţii întemeietorului episcopiei orotdoxe Vad. Cei mai mulţi îl consideră pe Ştefan cel Mare întemeietor al episcopiei, alții consideră că Petru Rareş este întemeietorul ei. De asemenea, data întemeierii episcopiei este situată în intervalul cuprins între 1475-1550.

Postaţi un comentariu