Cluj, Sibiu, București și Oradea, la conferința bunelor practici în administrație: De la reabilitare „cu forța”, la mobilitate și investiții în cultură

Foto: Dan Bodea

Reprezentanții administrațiilor a patru orașe importante din România s-au întâlnit, duminică, la Cluj pentru a face un schimb de bune practici în vedere implementării unor proiecte de succes care pot fi replicate cu ușurință. Astfel, au fost împărtășite idei între administrațiile din București, Oradea, Sibiu și Cluj-Napoca, iar concluziile nu au făcut decât să confirme că în România se întâmplă și lucruri foarte bune atunci când strategiile de dezvoltare prin cultură sunt luate în serios și când comunicarea cu cetățenii constituie o prioritate. La conferința de la Cluj au mai fost invitați pentru a prezenta modele de bune practici reprezentanți ai orașelor Alba Iulia, Brașov, Iași și Timișoara, care însă nu au putut fi prezenți sau au refuzat participarea.

Astfel, în cursul primei părți a zilei de duminică, primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan, primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și coordonatoarea departamentului programe ARCUB-Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Raluca Ganea, au prezentat, fiecare, o serie de bune practici din administrațiile locale.

Primul cuvânt l-a avut Emil Boc care a amintit modelul Sibiului ca inspirație pentru realizarea dosarului de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, sau modelul orașului Oradea în cazul reabilitării fațadelor sau a impunerii unor taxe suplimentare pentru proprietarii care lasă terenurile neîngrijite. Primarul Clujului a insistat asupra celei mai importante componente a dezvoltării orașului Cluj-Napoca, respectiv componenta de inovare, în strânsă legătură cu relația administrație-cetățean. „Democrația europeană trebuie reconsolidată de jos în sus, de la nivelul orașelor, la nivelul Uniunii Europene, de la democrația reprezentativă, la democrația participativă”, a spus primarul Emil Boc. Acesta a punctat diferența majoră între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare și anume mentalitatea bazată pe „sharing” în primul caz și pe „ownership” în cel de-al doilea caz.

 „Suntem în plin proces de congestionare a traficului și mobilității. Este momentul, atât pentru noi ca administrație, cât și pentru mediul business sau cel al ONG-urilor, să nu mai parcurgem greșelile pe care le-au făcut alții în țările dezvoltate și să învățăm ceva din consecințele exploziei industriei automobilului. Să profităm de avantajul vitezei rapide de internet pe care o avem și de experiența celorlalte țări și să venim din urmă, să abordăm acele politici publice care să încurajeze ideea de smart city”, a spus Emil Boc.

Foto: Dan Bodea

București: Modelul ARCUB – Raluca Ganea, Coordonator departament programe ARCUB.

După cuvântul de început al primarului Emil Boc, conferința a fost deschisă de Raluca Ganea, din partea ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti), garantul strategiei de dezvoltare culturală a Capitalei. Aceasta a vorbit despre rolul unui astfel de centru care funcționează deja de 21 de ani, timp în care și-a schimbat de mai multe ori tipul de activitate și care a ajuns un important susținător sectorului cultural independent. A fost adusă în discuție și problema privind pericolul ca autoritățile publice să devină operatori culturali care nu mai pot fi concurați de sectorul independent.

„În prezent, echipa ARCUB este formată din 75 de persoane care gestionează sau co-organizează proiectele. ARCUB a fost instituția care a preluat coordonarea proiectului pentru București Capitală Culturală Europeană în 2021. De asemenea, la nivel local, ARCUB a lansat și o linie de finanțare pentru ONG-uri și asociații culturale. Anual investim un milion de euro în acest fond de finanțare care la final aduce în jur de 80-100 proiecte câștigătoare. Fondul maxim de finanțare a unui proiect este de 70.000 de lei”, a spus Raluca Ganea.

În timpul celor trei ani de competiție pentru Capitala Culturală, alături de municipalitatea de la vremea respectivă, ARCUB a dezvoltat prima strategie culturală a orașului pe zece ani. Anual, ARCUB dezvoltă și susține în jur de 300 de proiecte culturale fiind o instituție subordonată Primăriei Capitalei. Ca urmare, fondurile pe care le supune în baza concursurilor de proiecte vin integral din fonduri publice și doar pentru festivalurile mari pe care le dezvoltă, centrul atrage și finanțări europene. Proiectele sunt selectate de experți din mai multe domenii, experți contractați anual în urma unui concurs. Potrivit Ralucăi Ganea, ARCUB are în plan un proiect care presupune un fond de mobilitate și un program de rezidențe pentru artiștii individuali.

Foto: Dan Bodea

Oradea: Revitalizarea patrimoniului istoric – Ilie Bolojan, Primar

Pentru atingerea obiectivului de a avea un centru de oraș distinctiv european, Primăria din Oradea a urmărit în zona centrală a orașului cinci direcții: reabilitarea fațadelor, gestionarea parcărilor care să descurajeze intrarea cu mașina, extinderea spațiilor pietonale (după modelul orașelor Bruges din Belgia și Bratislava din Slovacia), organizarea de evenimente și amenajarea unor puncte de atracție în zona centrală (un Muzeu Art Nouveau în Casa Darvas – La Roche și un Muzeu al Masoneriei), schimbarea funcțiunilor din zona centrală (desființarea magazinelor second hand și a activităților de jocuri de noroc etc.)

În discursul său, primarul Ilie Bolojan a prezentat modelul de succes pe care Oradea l-a aplicat în privința reabilitării clădirilor istorice.

Potrivit primarului, Centrul istoric din Oradea are aproximativ 3000 de clădiri, din care aproximativ 500-700 de clădiri cu valoare de patrimoniu. Într-o primă etapă, în 2009, au fost fotografiate toate aceste clădiri pentru ca proprietarii să nu mai poată interveni asupra lor. În baza legislației, urmând modelul orașului Sibiu, s-au început lucrările la zona centrală, respectiv zona pietonală (în jur de 2,5 km) și două piețe.

„În mai multe etape ne-am bazat pe două legi, Legea fațadelor și Legea monumentelor istorice. Proprietarii au fost notificați ca în termen de 60 de zile să ne spună dacă își reabilitează ei fațada sau o face Primăria. Miza a fost să convingem proprietarii să intre în programul de reabilitare, adică să își constituie asociații de proprietari și să contribuie cu bani la reabilitarea fațadei. Pentru aceasta am folosit mai multe mecanisme de stimulare și de coerciție: Primăria realizează proiectele tehnic gratuit pentru toți cei aflați în zona prioritară pentru a avea garanția că proprietarii nu fug de costuri. Apoi le acordăm împrumuturi, care pentru clădirile monument istoric este de 100% din valoare pe o durată de cinci ani, fără dobândă. A doua finanțare a fost cea pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, în cazul cărora legea permite să acordăm doar 50% din valoare. Acestea sunt cuplate cu o scutire de impozit pe cinci ani de zile pentru clădirile reabilitate”, a precizat Ilie Bolojan.

A doua măsură a fost partea de coerciție, respectiv amenzi și supraimpozitare cu 500%, în urma cărora, anul trecut, numărul de autorizații de construcție pe reabilitare a fost în creștere. De asemenea, Primăria a luat decizia ca beneficiind de finanțări pe România-Ungaria, fiecărui cult să-i reabiliteze cea mai importantă biserică, luându-le în administrare pe 20 de ani. Astfel, fiecare biserică mare din Oradea este reabilitată în exterior din bani europeni.

„Avem un prim caz, al palatului Appolo, o clădire monumentală, unde costul reabilitării este undeva la 550.000 de euro și unde pentru prima dată am trecut la reabilitarea cu forța. În momentul în care au văzut că am pus schelele și că le vom ipoteca apartamentele și le vom scoate la vânzare, proprietarii au fost de acord să intre în programul de reabilitare propus de noi”, a explicat Ilie Bolojan.  

„Se pare că la Oradea, spiritul de conformare civic este mai evident decât la Cluj”, a precizat, la rândul său, Emil Boc. „La Cluj, proprietarii și-au angajat firme de avocatură pentru a bloca demersurile Primăriei. Mai mult, ei refuză să se constituie în asociație de proprietari și atunci este foarte greu să obținem acordul tuturor pentru a avea autorizație de construcție”, a mai spus primarul municipiului Cluj-Napoca.

Printre sfaturile primite de primarul Emil Boc, din partea primarului orașului Oradea, a fost acela de a găsi o clădire emblematică, „care e praf și pulbere” pe care Primăria Cluj-Napoca să o reabiliteze cu forța. De asemenea, Ilie Bolojan, a dat exemplul eficient din administrația pe care o conduce unde o echipă din Primărie îi prezintă în fiecare săptămână o listă de întâlniri cu proprietarii clădirilor care au nevoie de reabilitare. „City manager-ul orașului se ocupă direct de acest subiect. Trebuie să îmi spună pe câți proprietari i-a convins și unde sunt probleme. Acolo unde întâmpinăm rezistență au loc discuții cu proprietarii la care participă viceprimarul sau chiar eu, după caz. Există și câteva procese care ne-au blocat lucrările, dar avem de lucru la celelalte clădiri și nu ne țin procesele pe loc”, a declarat Ilie Bolojan.

„Fenomenul de contagiune se întâmplă de obicei abia după ce 50% din clădiri sunt reabilitate. Până atunci trebuie să ai niște instrumente ca administrație locale pentru a grăbi acest fenomen”, a mai explicat Ilie Bolojan.

Primarul orașului Oradea a făcut unele lămuriri și cu privire la publicitate stradală și la reclamele luminoase care în urma reabilitării clădirilor trebuie să îndeplinească anumite standarde. Pentru aceasta, un bonus pentru proprietari este faptul că iluminatul arhitectural este parte a iluminatului public și proprietarii nu trebuie să plătească pentru acesta. În cadrul aceleiași discuții s-a vorbit și despre nevoia introducerii la nivel administrativ a exproprierii pentru spații verzi în procedură rapidă, care ar permite exproprierea unor zone abandonate și transformarea lor de către administrațiile locale în parcuri sau zone de agrement. Un astfel de exemplu este zona La Terenuri din cartierul clujean Mănăștur. Tot primarul orașului Oradea a oferit exemplul unui document în dezbatere în Oradea, care preia practici europene cu privire la strategia înființării și desființării parcărilor, bazată pe ideea a plafona numărul de parcări și anume, indiferent câte parcări se fac în afara carosabilului, tot atâtea se desființează de pe carosabil. Este un concept preluat din Zurich, aplicat la sfârșitul anilor ’80.

Foto: Dan Bodea

Sibiu: Spațiul public, studiu de caz SISAF – Astrid Fodor, Primar

Primarul Astrid Fodor a vorbit despre Sibiul „trist și prăfuit” din anii ’90 și schimbările de strategie care au venit începând cu anii 2000: investiții masive în infrastructură și reabilitarea centrului istoric. Discuția privind modelele de bune practici s-a centrat asupra Sibiu International Street Art Festival, un eveniment organizat de asociația Art Factory Transilvania și cofinanțat de Primăria Sibiu care pe parcursul a trei ediții a reușit să dea culoare pereților gri ai școlilor din Sibiu și să le ofere ocazia artiștilor stradali să își manifeste talentul în condiții legale.

„Realizarea acestui proiect nu a fost simplă pentru că nu a fost primit cu foarte multă încântare. Dar ne-am gândit să colorăm acele clădiri care se pretau și a căror fațade urmau să fie renovate în viitor. Din fericire, rezultatul a convins toți scepticii. În prima ediție s-au creat 14 lucrări, pe șapte clădiri, toate pe o parte din pereții școlilor. În 2016 au fost realizate alte 18 lucrări, iar anul acesta ne mândrim cu 17 lucrări pe zidurile școlilor. Totodată,  în 2017, pentru prima dată, artistul Pisica Pătrată a pictat peretele unei clădiri private, un bloc nou de locuințe. Tot anul acesta organizatorii au organizat un tur de artă stradală, primul și singurul de acest gen din România. Decizia pentru a picta școlile a fost luată de Primărie, de Serviciul Public Școli, în discuții cu conducerea școlilor. Dar nimeni să nu își imagineze că vom picta tot Sibiul. Vom discuta însă cu organizatorii și vom stabili împreună locațiile. Cu siguranță, ca atunci când se va ajunge la o saturație, ne vom gândi la altceva, dar arta stradală va rămâne o componentă esențială pentru oraș”, a transmis primarul Astrid Fodor. Potrivit acesteia bugetul alocat pentru festival din partea Primăriei a fost anul acesta de 100.000 de lei.

„Ne-am gândit și la rolul educativ pe care îl are arta pentru elevi și am vrut să îi ajutăm să înțeleagă că arta nu își are locul doar în muzee și în expoziții, ci este peste tot în viața noastră de zi cu zi”, a adăugat primarul Astrid Fodor.

„Ne vom inspira din modelul oferit de Oradea privind strategia parcărilor, pentru că nimeni nu deține monopolul științei absolute. Sunt orașe care și pentru noi constituie o sursă de inspirație”, Astrid Fodor.

Cluj-Napoca: Bugetarea participativă – Diana Apan, coordonator birou marketing Primăria Cluj-Napoca

Modelul de bună practică prezentat de Diana Apan, reprezentanta Primăriei Cluj-Napoca, împreună cu primarul Emil Boc, a fost cel al bugetării participative, respectiv procesul prin care cetățenii sunt implicați direct în procesul decizional privitor la felul în care se folosesc resursele din bugetul local. După proiectul pilot derulat în 2013 în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur, în 2014-2015 bugetarea participativă s-a extins la întreg orașul, iar anul acesta, municipalitatea clujeană a lansat primul proces de Bugetare participativă online din România prin care va implementa cele mai votate proiecte, începând de anul viitor. Fiecare cetățean a putut formula una sau mai multe propuneri de proiecte (câte un proiect pentru fiecare domeniu), iar valoarea maximă a bugetului estimat pentru fiecare proiect este de 150.000 Euro (inclusiv TVA). Sumele necesare pentru aceste proiecte vor fi prevăzute în bugetul anului 2018, suma totală fiind de 2.250.000 euro. 338 de proiecte au fost depuse pe domeniile de activitate anunțate: Alei, trotuare şi zone pietonale; Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei; Spații verzi și locuri de joacă; Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.); Infrastructură educațională și culturală; Oraşul digital. O primă etapă a votului publicului va începe în data de 2 octombrie. Mai multe informații despre conținutul proiectelor și despre etapele de votare puteți afla de pe site-ul www.bugetareparticipativă.ro

Foto: Dan Bodea

„Primăria nu poate promova un anume proiect. Sunt proiecte foarte interesante dar nu putem să promovăm proiecte specifice. Depinde de fiecare persoană sau grup să promoveze aceste proiecte. Aceasta este cea mai mare provocare. Va fi dificil pentru cetățeni să parcurgă toate proiectele care trec în etapa de vot și atunci multe proiecte vor fi votate în funcție de modul în care vor fi promovate de cei care le-au depus sau de cei care le susțin”, a transmis Diana Apan.

Potrivit regulamentului, proiectele sau ideile trimise de cetățeni au devenit proprietatea Primăriei și nu mai pot fi invocate drepturi de proprietate asupra lor. Implementarea lor va intra în atribuțiile Primăriei, fiind supuse procedurilor de achiziție publică.

Conferința a fost încheiată de Marcel Heroiu și Marius Cristea, Consultanți Seniori la Banca Mondială care au susținut o prezentare pe baza raportului „Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România”, realizat de Banca Mondială și publicat în luna iulie a acestui an. Potrivit raportului, cele mai atractive orașe de locuit în România sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. La întrebarea „În ce oraș v-ar plăcea mai mult să locuiți?”, 15,23% au indicat București, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timișoara. Dar la întrebarea „În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural Clujean, un ONG care are 60 de membri din cadrul universităților din oraș, instituțiilor culturale, cluburilor de afaceri, administrației locale și județene. Scopul organizației este să testeze și să dezvolte proiecte în care cultura poate aduce o contribuție concretă la dezvoltarea orașului și să implementeze, în perioada 2018-2020, proiectele revizuite din dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, titlu câștigat de Timișoara. Directorul executiv al Centrului Cultural Clujean este Ștefan Teișanu.

Publicitate

Postaţi un comentariu