Bune practici în administrațiile din Sibiu, Timișoara și Cluj: Târg de Crăciun ca în Viena, vaporașe de agrement ca în Veneția și câteva strategii globale pentru creșterea calității vieții

Foto: Dan Bodea
eepurl.com

A doua ediție a Conferinței de Bune practici în Administrația Locală s-a desfășurat sâmbătă, 29 septembrie, la Cluj-Napoca, prilej care le-a oferit ocazia primarilor din Cluj-Napoca, Sibiu și Timișoara să vorbească despre câteva dintre realizările administrației locale și să ofere astfel modele și concepte care ar putea fi cu ușurință replicate în alte administrații. Au răspuns invitației organizatorilor, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, primarul municipiului Timișoara, Nicolae Robu și primarul municipiului Sibiu, doamna Astrid Fodor.

Dacă anul trecut primarul din Sibiu a prezentat ca exemplu de bune practici festivalul de artă stradală Sibiu International Street Art Festival, un eveniment organizat de asociația Art Factory Transilvania și cofinanțat de Primăria Sibiu care a reușit să dea culoare pereților gri ai școlilor din Sibiu și să le ofere ocazia artiștilor stradali să își manifeste talentul în condiții legale, anul acesta Astrid Fodor a vorbit despre Târgul de Crăciun din Sibiu și modul în care acest eveniment a ajuns să fie comparat cu marile târguri de Crăciun din Europa.

„Târgul de Crăciun este exemplul perfect de colaborare între o administrație publică și un operator privat. În anul 2007 pentru cultură am alocat pentru cultură opt milioane de lei din care 500.000 de lei pentru agenda culturală. În anul 2017 am alocat pentru cultură 49 de milioane de lei, din care opt milioane pentru agenda culturală. Nu am făcut-o de dragul artei, ci pentru că am constatat că această agendă culturală constituie un motor important de dezvoltare”, a spus Astrid Fodor.

Foto: Dan Bodea

În ceea ce privește Târgul de Crăciun din Sibiu, inițiativa a pornit în 2007, în Piața Mică, urmând ca în 2008 evenimentul să fie mutat în Piața Mare. Primăria Sibiu a finanțat partea evenimentelor culturale care se desfășoară pe durata acestui târg. Contribuția financiară pe care Primăria Sibiu a avut-o în organizarea târgului a fost cuprinsă de-a lungul anilor între 40.000 de lei și 200.000 de lei.

„Suma de finanțare a variat de la an, la an, în funcție de propunerile organizatorilor. În 2012, pentru prima dată Sibiul a avut o cortină de lumini, model care apoi a fost preluat în mai multe orașe din România. Specific la Târgul de Crăciun este mirosul de vin fiert, scorțișoară și turtă dulce, nu de mici și bere. Datorită Târgului de Crăciun avem un al doilea sezon turistic care începe odată cu deschiderea târgului. Anul acesta cred că vom deschide acest sezon în 10 noiembrie. În 2010, pentru prima dată târgul de la noi a apărut în topurile internaționale”, a punctat primarului orașului Sibiu.

Pe parcurs, târgul s-a reinventat și a venit cu noi componente, inclusiv cu pachete de citybreak și componente educative. În perioada 2013-2015 s-a pus mai mare accent pe programul cultural, în timp ce în 2016 a fost introdus elementul de videomapping pe clădirile din Piața Mare. În noiembrie 2018, numărul expozanților a fost de peste 100.

Foto: Dan Bodea

Primarul municipiului Timișoara a prezentat proiectul care privește transportul pe râul Bega și „aventurile” prin care administrația a trecut pentru a putea implementa proiectul. Proiectul a presupus reabilitarea și modernizarea malurilor canalului Bega pe o distanță de 10 kilometri, precum și dezvoltarea transportului public cu vaporașul. Astfel, administrația din Timișoara și-a propus un minim de 17.000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu bicicleta pe an, un număr de minim 15.000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu vaporetto și minim 100.000 de călătorii de agrement cu vaporetto.

„Noi aveam obligația ca prin venituri de la bugetul local să achiziționăm șapte vaporașe. Am avut aprobată o sumă de șase milioane de euro din fonduri europene pentru implementarea proiectului, dar la prima licitație nu a venit nimeni, fiind nevoiți să reluăm licitația. Până la urmă, licitația a fost câștigată de o firmă din Galați. O altă obligație era de a naviga pe Bega în regim de transport public, ceea ce nu s-a putut din cauza barierelor impuse de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Apelor și Pădurilor. Problema s-a rezolvat abia după doi ani de zile după ce am dat Guvernul României în judecată pentru că altfel riscam să pierdem cele șase milioane de euro. Printre altele, ceea ce am cerut noi a fost înființarea unei Regii Autonome de Administrare a Căii Navigabile Canalul Bega. Nici acum însă nu avem un document cu regulamentul de navigare, dar avem în scris dezlegare de la minister să navigăm. În trei august 2018, de Ziua Timișoarei, am început să navigăm și de atunci avem o medie de 400 de călători pe zi care folosesc vaporașele pentru agrement”, a precizat Nicolae Robu.

În ceea ce privește transportul public, joi, 4 octombrie 2018, va începe navigarea în sistem public de transport cu cele șapte vaporașe a anunțat primarul municipiului Timișoara. Biletul unei curse este de un leu.

Primarul municipiului Cluj-Napoca a vorbit despre conceptul care a stat la baza inițiativei concursurilor internaționale de soluții care privesc regenerarea spațiilor urbane din municipiu. Primul concurs de acest fel a oferit soluții pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, fiind urmat de un concurs care a vizat modernizarea malurilor râului Someș, amenajarea Parcului Feroviarilor și pietonalizarea și reabilitarea străzii Mihai Kogălniceanu.

Foto: Dan Bodea

„Am pornit de la ideea de a racorda Clujul la marile direcții mondiale: urbanizare, globalizare și schimbări climatice, în condițiile în care suntem un oraș care are o mașină la fiecare doi oameni. Unde vom ajunge în acest ritm? Calitatea vieții nu este dată de mașină. Vrem să oprim această direcție ascendentă înainte de a ajunge la sufocare. Am optat pentru concursurile de soluții la propunerea specialiștilor. Nu a fost propunerea mea. Concursurile de soluții au două mari avantaje față de procedurile standard: Primul avantaj este calitatea, avantaj pe care nu îl are nici un alt sistem de achiziții în sfera publică pentru că ai șansa de a avea competitori pe cei mai buni din lume. Al doilea avantaj este acela că nu mai ești legat de conceptul de cel mai mic preț, atât de dăunător în legislația românească. Un mare dezavantaj este perioada de timp foarte lungă până la implementarea unui proiect. Chiar și așa, eu încurajez această practică și zic că merită toată așteptarea. Ca urmare avem patru proiecte în derulare prin sistemul de concurs de soluții și altele aflate în fază de pregătire”, a spus Emil Boc.

Printre alte subiecte aduse în discuție la finalul conferinței a fost și problema zonelor metropolitane, o problemă cu care se confruntă majoritatea marilor orașe din România, cu impact direct asupra municipiilor și locuitorilor. „Legislația existentă nu ne ajută în ceea ce privește zona metropolitană. Nu mai putem rămâne racordați în ceea ce înseamnă stadiul actual al legislației. Până nu se schimbă legislația, ne facem iluzii cu zona metropolitană. Primarii din localitățile de pe lângă marile orașe se tem că își pierd autonomia și puterea de decizie și este greu să generăm discuții cu ei”, au transmis primarii administrațiilor din Cluj, Sibiu și Timișoara.

Conferința de Bune Practici în Administrația Locala, Ediția a II-a a avut loc la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca și a fost organizată de Centrul Cultural Clujean.

Citiți și:

Cluj, Sibiu, București și Oradea, la conferința bunelor practici în administrație: De la reabilitare „cu forța”, la mobilitate și investiții în cultură

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu