António Lobo Antunes, la Cluj: În Portugalia sunt un fel de Julio Iglesias al literaturii

Foto: Dan Bodea

Scriitorul portughez António Lobo Antunes, multiplu nominalizat la Premiul Nobel, a primit luni din partea Universităţii Babeş-Bolyai titlul de Doctor Honoris Causa. Vizibil emoţionat de distincţia oferită, scriitorul a ţinut un discurs în limba franceză în care a făcut referire la legătura strânsă de prietenie pe care o are cu poetul Dinu Flămând, dar şi la nobleţea poporului român.

După distincţia pe care a oferit-o în 2013 scriitorului Mario Vargas Llosa, UBB a continuat sărbătoarea latinităţii şi l-a onorat cu titlul de Doctor Honoris Causa pe unul unul dintre autorii majori ai prozei portugheze contemporane.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Scriitorul nu are nevoie de superlative şi nu îi plac laudele scoase din context. De aceea este de prisos să îi enumerăm aici marile calităţi narative, formulele unice de adresare către publicul cititor, calitatea sa de medic de suflete în dublul său înţeles. Astăzi, această universitate aduce un elogiu latinităţii, alterităţii, interculturalismului şi dialogului. Astăzi suntem fericiţi fiindcă sunteţi aici şi ne îndemnaţi să luăm aminte, să nu pierdem cuvintele, să nu pierdem comunicarea, să nu complicăm prea mult viaţa. Ne spuneţi de ani buni povestea lumii şi noi nu ne săturăm să o citim şi să o retrăim. Ne-aţi adus cuvântul care zideşte, fapt pentru care vă celebrăm în acest loc privilegiat de la marginea latinităţii răsăritene”, a precizat rectorul UBB, acad. Prof . dr Ioan Aurel Pop.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

În Laudatio, Ruxandra Cesereanu, prof. univ. dr. al Facultăţii de Litere, a prezentat o scurtă biografie a scriitorului şi a amintit distincţiile pe care autorul portughez le-a primit în timpul carierei sale. “Saga istorică desfăşurată în romanele lui António Lobo Antunes, axată fie pe căutarea şi investigarea identităţii Portugaliei moderne şi postmoderne, fie pe reconfigurarea trecutului, inclusiv a istoriei coloniale, i-a făcut pe comentatori să-l compare pe scriitor cu autori de primă mărime. Dacă la începuturi autorul s-a remarcat prin arhitectonica romanescă, în ultimele etape a devenit un maestru al stilului narativ”, a precizat Ruxandra Cesereanu la începutul discursului Laudatio, continuând să se raporteze la două din cele şase romane cheie ale autorului portughez traduse în limba română,  „Întoarcerea caravelelor” şi „Manualul inchizitorilor”.

Prezent în Aula Magna a UBB, António Lobo Antunes a considerat gestul universităţii clujene drept un gest de generozitate faţă de artă. Pe parcursul discursului său de mulţumire, scriitorul s-a adresat mai ales prietenului său, poetul Dinu Flămând, pe care l-a întâlnit prima dată în anii ’80 în Finlanda. „Nu este nici prima oară, nici a doua oară când vin în România şi întotdeauna m-am simţit aici acasă. Povestea relaţiei mele cu România este ciudată şi a început în Finlanda când, într-un context mai puţin plăcut, am admirat curajul lui Dinu Flâmând de a contrazice o delegaţie formată din mai mulţi sovietici care făceau elogiul realismului socialist.  Prietenia este un sentiment spontan şi absolut. Am început să vorbim despre ţara lui, despre o Românie care îmi exprima durere”, a precizat António Lobo Antunes la Cluj. Scriitorul a povestit că pe parcursul vizitelor sale în România a văzut şi Constanţa, iar Marea Neagră a găsit-o la fel de frumoasă ca tablourile lui Van Gogh. „M-a mişcat mai ales nobleţea poporului român şi delicateţea lui. Aveţi o eleganţă naturală, un suflet artistocratic rar întâlnit în lumea latină”, a mai spus scriitorul. Acesta a mai adus în discuţie demnitatea suferinţei poporului român, dar şi valorile culturale care sunt mult mai preţuite decât în ţara sa natală, Portugalia. Autorul şi-a încheiat discursul cu o referire la tatăl lui care. pe patul de moarte, întrebat ce vrea să le lase copiilor lui, a răspuns:  „dragostea pentru lucruri frumoase”.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Volumul de eseuri şi amintiri „Inima inimii”, semnat de António Lobo Antunes va apărea la Editura Humanitas Fiction, în colecţia „Raftul Denisei”, selecţia textelor si traducerea purtând semnătura lui Dinu Flămând. Lansarea volumului, în premieră în România, va avea loc la deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (7 octombrie 2014), în cadrul unui eveniment special, organizat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

 

António Lobo Antunes s-a născut în 1942 la Lisabona. Este de formaţie medic psihiatru, urmând tradiţia familiei, dar şi-a abandonat cariera medicală în favoarea scrisului. În timpul războiului colonial a fost în Angola ca locotenent, chirurg şi psihiatru, experienţă traumatizantă care a devenit o temă predilectă a prozei sale. Face parte din generaţia de romancieri lansaţi după Revoluţia din 1974 şi este considerat cel mai valoros scriitor portughez contemporan. Debutează în 1979 cu Memória de Elefante. Urmează o serie de romane care îl consacră, printre care: Os Cus de Judas (1979), Conhecimento do Inferno (1980), Explicação dos Pássaros (1981), Fado Alexandrino (1983), Întoarcerea caravelelor (As Naus, 1988; Humanitas, 2003). În 1992 publică Ordinea naturală a lucrurilor (A Ordem Natural das Coisas; Humanitas Fiction, 2008), roman pentru care e comparat cu Gogol şi Canetti. Opera sa mai cuprinde: A Morte de Carlos Gardel (1994), Manualul inchizitorilor (Manual dos Inquisidores, 1996; Humanitas, 2005), O Esplendor de Portugal (1997), Cuvânt către crocodili (Exortação aos Crocodilos, 1999; Humanitas, 2004), Não Entres Tão Depressa Nessa Noite Escura (2000), Que Farei Quando Tudo Arde? (2001), Bună seara lucrurilor de pe aici (Boa Tarde às Coisas Aqui em Baixo, 2003; Humanitas, 2006), Ontem Não te vi em Babilónia (2006), O Meu Nome é Legião (2007), Arhipelagul insomniei (O Arquipélago da Insónia, 2008). Opera lui Lobo Antunes a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii literare internaţionale, printre care Premiul France Culture (1996 şi 1997), Prémio da Associação Portuguesa de Escritores (1999), Premiul Uniunii Latine şi Marele Premiu Ovidius (2003), Premiul Ierusalim (2005), Premiul José Donoso (2006), Premiul Camões (2007) etc.

Mai jos puteţi urmări o galerie foto realizată de Dan Bodea:

 


Publicitate

Postaţi un comentariu