Adrian Ghenie expune la Bienala de Artă de la Veneţia într-un pavilion renovat cu fonduri proprii

 

Artistul Adrian Ghenie, absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj și cel mai bine vândut pictor român contemporan, reprezintă în acest an România la ediția 56 a Expoziției Internaționale de Artă-Bienala de la Veneția, desfășurată între 9 mai și 22 noiembrie. Exponent al unei scene artistice românești tot mai urmărite și apreciate la nivel international, Adrian Ghenie prezintă în spațiul complet renovat al Pavilionului României din Giardini di Castello colecția de picturi reunite sub titlul Darwin’s Room.

În expoziția coordonată de Corina Șuteu și al cărei curator este Mihai Pop, sunt prezentate 19 lucrări realizate de artist în perioada 2008-2015 organizate în trei spații expoziționale, conform arhitecturii Pavilionului, fiecare cu o temă specifică: “ The Tempest -furtuna”, “galeria de portrete” (The Portrait Gallery – Autoportret sub chipul Charles Darwin) şi “ The Dissonances of History – disonanţele istoriei”.

Potrivit lui Cristian Neagoe, PR Manager în cadrul proiectului Darwin’s Room, mare parte din publicul care a vizitat Pavilionul României și care a ales să ofere feedback echipei de organizare a mărturisit că s-au simțit de-a dreptul ușurați că pictura nu a dispărut complet din Bienala de Artă și că România a venit cu un proiect atât de puternic. „Mulți dintre vizitatori au fost impresionați de eleganța gestului pictural din lucrările lui Adrian Ghenie, de adâncimea poveștilor din spatele lor, de felul în care acestea comunică cu conceptul arhitectural realizat de Attila Kim, precum și de conceptul general al expoziției propus de Mihai Pop”, a precizat Cristian Neagoe.

Decizia de restaurare a Pavilionului României a fost una pragmatică și generoasă spune Cristian Neagoe, având în vedere că picturile – aflate în unele dintre cele mai importante colecții și muzee din lume – nu ar fi fost bine puse în valoare într-un spațiu în stare avansată de degradare. În plus, spațiul renovat reprezintă o moștenire care va rămâne următoarelor generații de artiști români care își vor găzdui proiectele în Pavilionul României din Veneția. „A fost vorba de o investiție majoră în restaurarea Pavilionului României, care nu a avut parte de intervenții de o asemenea amploare de-a lungul celor 80 de ani de existență. Pavilionul României ajunsese într-o stare periculos de apropiată de colaps, pereții putreziseră, nu era un spațiu cu care România să se prezinte fără compromis. Artistul a investit fonduri proprii în această restaurare, astfel încât următorii artiști care vor câștiga concursul pentru reprezentarea României la Bienala de Artă de la Veneția să nu mai fie nevoiți să își facă griji pentru capacitatea Pavilionului românesc de a le găzdui lucrările”, a precizat Cristian Neagoe.

Așadar, Pavilionul României a fost renovat de echipa arhitectului Attila Kim care a explicat pentru Transilvania Reporter procesul din spatele arhitecturii întregii expoziții, astfel gândită încât să pună în valoare lucrările artistului Adrian Ghenie și modul în care artistul interpretează în lucrările sale evenimentele istorice. „În 1938, când a fost construit, pavilionul era configurat în trei săli iar în 1961 aceste săli au fost unite pentru a crea un singur spațiu. În acest an noi am intervenit și am reinterpretat arhitectura formei inițiale, distanțând din nou spațiile. Cel mai important aport pe care l-am adus a fost renovarea pereților de pe contur și punerea în valoarea a pardoselii venețiene originale din mozaic, care vor rămâne așa și după expoziția lui Adrian Ghenie. În plus, am realizat pereți ventilați la 10 cm de pereții din cărămidă, astfel încât umiditatea să fie ținută sub control și să nu afecteze lucrările. Ne-am dorit ca pavilionul să-l transformăm într-un spațiu muzeal în care toți pereții par a fi solizi până în momentul în care intri în expoziție și descoperi că iluzia de muzeu este un fals și se deconstruiește. Este un tip de demers ca în picturile lui Adrian Ghenie unde artistul reinterpretează istoria”, a declarat Attila Kim.

Fără a cataloga prezența artistului Adrian Ghenie la Bienala de la Veneția ca fiind mai bună sau mai puțin bună decât participările anterioare ale României, arhitectul Attila Kim a subliniat importanța revenirii la lucrări de pictură, dar și modul diferit de prezentare. „Este o expoziție matură și solidă și cred că tot ceea ce am încercat noi să comunicăm s-a transmis corect. De la public auzim în fiecare oră cât de reușit este pavilionul în acest an, ceea ce nu poate decât să ne bucure”, a spus Attila Kim.

Adrian Ghenie a pornit, împreună cu Mihai Pop, cea mai de succes galerie de artă din România, Plan B din Cluj și Berlin, și se numără printre fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, alături de alți reprezentanți remarcabili ai aceleiași comunități artistice, care a coagulat în ultimii ani unul dintre cele mai active spații culturale din România.

Cu referire la eventualitatea organizării unei expoziții post-Veneția în România astfel încât Adrian Ghenie să fie plasat cu adevărat  în contextul scenei de pictură din România, Cristian Neagoe a declarat: „Adrian Ghenie a avut deja o retrospectivă la MNAC în 2009, însă în ultimii ani expresia sa artistică a căpătat dimensiuni noi, care ar merita să fie prezentate publicului român într-o nouă expoziție. Însă faptul că Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe nu au ratat această ocazie de a întări asocierea dintre România și un pictor cu o ascensiune formidabilă și cu o carieră internațională de cel mai înalt nivel e în sine o intuiție demnă de apreciat. Peste încă niște ani, legăturile lui Adrian Ghenie cu scena românească probabil că s-ar fi redus. Reprezentarea de acum de la Veneția face cinste României și reconstruiește niște punți utile și artiștilor români”.

Echipa proiectului Darwin’s Room a transmis pentru Transilvania Reporter că Pavilionul României a fost vizitat, în cele trei zile de previzionare, de personalități ale lumii artistice contemporane precum Massimiliano Gioni (curatorul Bienalei de la Veneția 2013), Will Gompertz (fost director la Tate Gallery), Hans Ulrich Obrist (co-curator al Bienalei în 2003), Kasper König (curator al Manifesta 10), René Block (director artistic al Kunsthalle Museum Fridericianum), Juliet Bingham (Tate Modern), Jane Neal, galeriști precum Rodica Seward (Tajan), Thaddaeus Ropac, Tim van Laere, Peter Boris (vicepreședinte executiv al PACE Gallery), Mihai Nicodim, designerul Rick Owens, alături de personalități din România: profesorul Ioan Sbârciu, Călin Dan (directorul MNAC), Petru Lucaci (președintele Uniunii Artiștilor Plastici), Timotei Nădășan și Alexandru Polgar (IDEA), colecționarul Mircea Pinte. La vernisaj au fost prezenți Victor Man, Mircea Cantor, Gabriela Vanga și artiștii din expoziția „Inventing the Truth”, Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovszky, Ștefan Sava și Larisa Sitar, alături de curatorul Diana Marincu și coordonatorii proiectului, Suzana Dan și Silvia Rogozea.

 [stextbox id=”custom”] „Dezvoltând «laboratorul» lui Darwin, Ghenie propune o cale interpretativă a noţiunii de supravieţuire. De aceea cercetează lectura teoriei evoluţionismului biologic și modalităţile în care a fost deformat pentru a transforma societatea. De asemenea, utilizează și alte izvoare istorice în aducerea la zi a imaginii (fundamentală pentru auto‒percepţia noastră), „contaminând‒o” cu o reflexie incisivă asupra competitivităţii neoliberale, care se extinde în toate zonele și meandrele vieţii sociale și afective.  Atelierul lui Darwin lărgeşte domeniul de aplicare și devine un incubator, unde ideile viitoare cresc și se dezvoltă. Este vorba de o împletire de istorii trăite și viitoare, care nu deţine probele sau speculaţiile asupra evoluţiei speciei, care nu alterează și nu idealizează, ci deschide o cale spre o reformulare a valorilor sociale care compun existenţa contemporană. În acelaşi mod, revine la un moment esenţial, când tabelele epistemologice au fost transformate, folosind tabula rasa științifică a lui Darwin pentru a proiecta sau a înscrie o nouă imagine a viitorului nostru. Privirea spre viitor devine o acţiune ce se bazează pe revizitarea trecutului cu privire lucidă, examinând traseul și miturile care reprezintă fundamentul pentru scrierea istoriei, povestirile care definesc naţiuni, naraţiunile fabricare  ce fragmentează istoria în centre și periferii ocupate de învingători și învinşi”, precizează site-ul oficial al proiectului.[/stextbox]

Lucrările lui Adrian Ghenie sunt însoțite de un album editat de Juerg Judin și Mihai Pop și publicat de Editura Hatje Cantz Verlag. Varianta în limba română va apărea la Editura Humanitas.

Unul dintre cei 136 de participanți, proveniți din 53 de țări, ai Expoziției Internaționale de Artă de la Veneția, All the World’s Futures, este și artistul român Victor Man, câştigător, în 2014, al distincţiei „Artist of the Year“ oferite de Deutsche Bank.

România mai este reprezentată la Bienala de la Veneția de o a doua expoziție în Noua Galerie a Institutului pentru Cultură şi Cercetare Umanistică. Astfel, „Inventând adevărul.Despre ficțiune și realitate / Inventing the Truth.On Fiction and Reality” este o expoziție colectivă a artiștilor Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar care se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunțate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor, prin apelul la ficțiune ca instrument de înțelegere a lumii. Reflecțiile artiștilor, prin obiect, fotografie, video sau performance, aduc în prim plan atât procesul interpretării, cât și pe cel al producerii unor povești.

Cristina Beligăr