2021 Capitală Europeană a Culturii: Învingătorul ia totul. Păreri înainte de ziua decisivă

Cu doar o zi înainte de momentul în care la sediul Bibliotecii Naționale a României, ministrul Culturii, Corina Șuteu și președintele juriului de experţi, Steve Green, vor anunța orașul câștigător în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, în Cluj se simte nerăbdarea. Cele mai multe voci spun că nu va câștiga orașul care merită, ci acel oraș care va avea cea mai mare nevoie să-și soluționeze prin acest titlu problemele existente. Evident, spun alții, există viață și fără acest titlu, dar…cu toții ne dorim să știm cum va arăta viața cu el în buzunar. Am văzut, la o scară mai mică, ce a însemnat pentru Cluj titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Au existat persoane care au spus că proiectul Capitalei Tineretului nu s-a consolidat într-un program clar, transparent și promovat bine în oraș către public, că a însemnat doar distracție fără o reactivare participativă și reală a comunității, că nu a fost deloc copilul minune al Europei, cum s-ar fi dorit. Desigur, părerile sunt împărțite. Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj 2021 Capitală Culturală Europeană declara în urmă cu un an că, din tot ce s-a întâmplat în anul Capitalei Tineretului se poate învăța, „pentru a nu rata magistral un proiect mai mare cum este cel al Capitalei Culturale”.

O parte dintre cei direct implicați în redactarea dosarului de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană se află deja la București pentru întâlnirea finală cu membrii juriului, în timp ce noi, ceilalți, așteptăm ziua de vineri cu sufletul la gură pentru aflarea rezultatului. Dăm telefoane la minister pentru a ne interesa care este posibilitatea de a vedea conferința de presă prin transmisie live și încercăm să aflăm de la persoanele care au propus proiecte în programul dosarului de candidatură care le sunt ultimele gânduri și cum cred ele că orașul se va schimba prin obținerea titlului. Dan Clinci, Miki Braniște, András Farkas, Florin Ștefan, Eugen Pănescu, Iuonaș Norbert, Miruna Amza, Mihaela Luțaș, Ingo Tegge, Gergely Balázs și Mara Rațiu au răspuns invitației de a ne împărtăși câteva păreri înainte de aflarea rezultatului juriului, respectiv de a ne spune, unii dintre ei, care vor fi beneficiile pe care le va aduce orașului proiectul lor.

Dan Clinci, arhitect, co-fondator Urbannect

Clujul a pornit în ultimii ani din ce în ce mai ferm pe un drum care duce înspre profilul unui oraș european contemporan. A început să aibă culoarea, vitalitatea și comportamentul pe care îl regăsești prin excursiile de pe continent. E într-un fel asemănător celor de talia sa întâlnite ici, colo. Dar asta fără să-și piardă particularitățile sale, cele care îi asigură personalitatea distinctă. Cred că principalul beneficiu al câștigării titlului va fi confirmarea din partea Europei că acest drum e cel bun. Că da, Clujul poate deveni un model de bună purtare și pentru alte orașe. Respectându-și tradiția, utilizându-și potențialul cultural și comunitar, dar și recunoscându-și deschis imperfecțiunile. În cazul în care juriul va considera că alt oraș va purta acest titlu în 2021 nu cred că poate fi interpretat ca o pierdere. Ci poate că va fi identificată o nevoie mai mare de încurajare din partea Europei. Nu văd Clujul ca pe un învins nici în acest al doilea caz. Cred că e eronat să vedem acest proces ca pe un meci de box din care cineva iese cu arcadele sparte. Ci ca pe un line-up de orașe care s-au angajat în competiție arătând că vor și pot fi europene. E drept că juriul va alege o capitală. Dar privind atent, veți fi de acord că întregul podium arată foarte bine.

Miki Braniște, manager cultural la Fabrica de Pensule

Dacă orașul Cluj-Napoca va câștiga titlul de Capitală Culturală Europeană, pe lângă multă bucurie pentru reușita echipei, administrației și a orașului cred că trebuie sa avem grijă la un efect mai puțin prezent în discursul oficial, dar foarte posibil. Este vorba de dezvoltare culturală și turistică ce aduce după sine, în cele mai multe cazuri, accelerarea fenomenului de gentrificare. Desigur, proiectul așa cum a fost gândit și redactat dorește exact contrariul, să facă din Cluj un adevărat loc de întâlnire pentru toate etniile, comunitățile, pentru toate categoriile sociale indiferent de veniturile lor. Cred că aici va fi adevărata miză a proiectului dincolo de dezvoltarea infrastructurii culturale, de punerea în valoare a capacității artistice si manageriale, a capacității de cooperare la nivel european a clujenilor. Orașul resimte o parte din efectul titlului de Capitală Europeană a Tineretului și din păcate exact tinerii sunt cei care au cel mai mult de suferit: chiriile sunt din ce în ce mai scumpe și de neabordat inclusiv în cartierele populare, centrul cu barurile și restaurantele lui devin o vitrină la care un student sau o persoana cu venituri mici-medii poate să privească gândindu-se la ziua de bursă sau de salariu. Mi-ar plăcea ca echipa locală să aibă ca prioritate aceste aspecte știind că dorim cu toții să ne regăsim în oraș, într-un oraș viu prin oamenii lui, dinamic prin evenimentele culturale dar deschis unei dezvoltări organice.

András Farkas, co-fondator al Grupului Pont

Eu cred că nici nu ne putem imagina ce ne poate aduce acest titlu. Sincer. Avem idei văzând alte exemple, dar poate fi mult mai mult. Ne-ar da posibilitatea să ne autodepășim din toate punctele de vedere. Dacă e să ne gândim totuși, ne va aduce ceea ce putem crea, îmbunătăți cu ea. Ne va aduce un context aparte, ne va aduce acces la resurse umane, financiare. Ține de noi cum putem să organizăm aceste resurse. Ne va aduce instrumente de a realiza lucruri care sunt acum numai în imaginarul nostru. Acest titlu creează o situație temporară care are o perioadă premergătoare și are un impact ulterior. Văd situațiile temporare cumva ca și momente în care îndrăznim mai mult, putem încerca lucruri pe care altfel poate nu le-am face. Și asta atât în interiorul comunității locale cât și în relația cu mediul exterior. Simt Clujul ca un corp uman format din atomi, molecule. Acest corp începe să fie tot mai sănătos, tot mai puternic, sângele circulă tot mai bine. Însă asta nu este de ajuns pentru a fi integrați în ecosistemul natural-uman. Trebuie să interacționăm cu mediul înconjurător, care este acum Europa. Titlul de capitală ne va deschide porțile de a interacționa cu orice dorim în Europa, pentru că titlul de Capitală Europeană a Culturii ne va recomanda și ne va oferi încrederea celorlalți.

Am spus și cu ocazia câștigării Capitalei Europene a Tineretului, spun și acum: un titlu european este o imensă scrisoare de recomandare în care suntem certificați pentru viziune, plan coerent, înțelegerea contextului propriu și capacitatea de a realiza ceva relevant la nivel european. Însă acum vorbim totuși de mai mult: vorbim de cel mai râvnit titlu european. Cu 2015 ne-am pus pe o hartă mentală a sectorului de tineret. Acum ne vom pune pe întreaga hartă mentală europeană. Evident există viață și fără acest titlu și Clujul este oricum pe o cale organică de dezvoltare. Dar cu Capitala Europeană a Culturii am avea un acces pe o bandă rapidă care ne poate propulsa într-un rol cred chiar crucial în resemnificarea Europei.

Florin Ștefan, artist și fondator al Galeriei Spațiu Intact din Fabrica de Pensule

Propunerile Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule pentru proiectul de candidatură – The Art Network și World White Wall – au pornit de la ideea creării unei rețele internaționale de instituții și de profesioniști în domeniul artei contemporane, care să aibă “epicentrul” la Cluj-Napoca și să genereze începând de anul viitor evenimente colaborative Est-Vest – expoziții, simpozioane, happening-uri, diverse acțiuni formale și mai puțin formale. Nu vedem în asta un simplu import de ‘modele străine’, ci, mai degrabă, un schimb de expertiză, de energie creativă și, nu în ultimul rând, de idei. Platforma imaginată de noi va începe să funcționeze începând de anul viitor, independent de soluția juriului. E un proiect în care credem și pe care sperăm să-l rostogolim (împreună cu cei peste 50 de parteneri locali și internaționali și cu sprijinul autorităților locale) mulți ani de acum înainte. Parte din planul “cincinal”, însă, e organizarea la Cluj, în parteneriat cu evenimentul Art-O-Rama din Marsilia, a primului târg de artă cu format curatorial din Europa de Est, la care dorim să invităm anual aproximativ 20 dintre cele mai prestigioase galerii tinere din Europa și pe care vrem să-l transformăm în atracția culturală a verii – pentru artiști, curatori, colecționari, critici și, în egală măsură, pentru amatorii de artă de pretutindeni. Un târg de artă poate fi și pretext pentru diverse acțiuni colaterale (concerte, workshop-uri, întâlniri cu publicul), dar și context pentru coagularea lumii Clujului în jurul unor teme mai statornice decât economia și politica.

Pentru că Fabrica de Pensule a devenit astăzi neîncăpătoare și inadecvată proiectelor de anvergură, parte din misiunea pe care ne-o asumăm acum e identificarea și activarea unor noi spații capabile să găzduiască arta contemporană în oraș și să o facă accesibilă tuturor.

Cele două poiecte cu care am contribuit la dosarul de candidatură a Clujului se regăsesc în capitolul “European Centre for Contemporary Arts”. Acest centru nu va fi un panou unic de comandă, o instituție sau o clădire (așa cum s-ar putea crede), ci, mai degrabă, un program-umbrelă. Prin amploarea și caracterul lor internațional profund colaborativ, proiectele propuse de noi în cadrul ECCA sunt, probabil, printre cele mai ambițioase: vor să deschidă deopotrivă ochii clujenilor spre lume și ai lumii vestice către noi. În cazul câștigării titlului, lucru pe care noi ni-l dorim foarte mult, marele beneficiar al Capitalei Culturale va fi publicul. În câțiva ani am putea avea, dintr-un un oraș care mai mult, produce cultură, unul în care publicul larg consumă cultură – constant, avizat și critic.

Eugen Pănescu, arhitect

Dintre orașele candidate și finaliste, Clujul a început pregătirile primul, acum șase ani, nu numai cu organizarea instituțională și oameni dedicați, ci și cu pregătirea unor proiecte cheie.

Cel la care am contribuit din punct de vedere profesional și apoi și la scrierea lui în aplicație este legat de Someș, în convergență cu alte documente importante care au fost elaborate în acești ani: Planul urbanistic general, Strategia de dezvoltare a municipiului, Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane. În toate aceste documente se recunoaște situația ambivalentă și contradictorie a Someșului: Este pe de o parte ca potențial o linie verde-albastră pentru conexiuni regionale și orășenești între de agrement dar și zone restructurabile, dar pe de altă parte este un râu „adormit” care nu are impact în oraș mai mult decât numele, pescuit ocazional și puțină plajă și aceea recentă. Fiind un râu fără potențial navigabil, al cărui curs a fost amenajat și exploatat anti-urban, orașul și-a întors spatele spre apă. Proiectele noastre vor „trezi” Someșul, care la rândul lui va „trezi” Clujul și vecinii lui: Gilău, Florești, Apahida până spre Gherla și Dej, nu numai cu activități tot mai frecvente și intense legate de maluri, dar vor asigura energia de dezvoltare pentru toate zonele adiacente. Efortul este major și va trebui susținut ani de zile de acum încolo. Vom propune o formă unică la noi în țară de cooperare instituțională transparentă și benevolă – un Consiliu al Apei – între toți cei care gestionează și sunt interesați de Someș în sensul larg al problemei. Acest pas este necesar pentru asumarea unei implicări peste necesarul strict al participanților dar și pentru informarea reciprocă despre inițiativele fiecăruia. Apoi urmărim incluziv atragerea unor bugete dedicate pentru Someș care să contribuie la coeziunea între oraș și apă.

Vineri, vom afla în București orașul câștigător la conferința de presă a juriului. Ne vom felicita acolo pe loc cu toți finaliștii și mergem direct să bem un pahar, așa cum am făcut și anul trecut după anunțul celor patru orașe din finală – a fost un moment care trebuie repetat vineri și oricând ne vedem între noi. Mă bazez pentru asta pe fairplay-ul și amiciția dintre echipele din Baia Mare, București și Timișoara, alături de prietenii din Cluj. De data asta nu sunt în echipa de prezentare, doar în cea de sprijin, dar știu cum e în ambele și abia aștept să se întâmple. Dacă va fi Cluj câștigătorul mă voi bucura mai mult și îmi doresc să fim o capitală deschisă care va ști să învețe de la alții și care va putea transmite Europei ceva valoros. Participarea la competiția aceasta e ca roata dințată – merge pas cu pas dar nu mai dă înapoi, deci recomand clujenilor optimism, răbdare dar neapărat consecvență și interes realist pentru orașul nostru.

Iuonas Norbert, membru în Asociația Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (UCTRR)

Noi credem că prin acest proiect și prin seria de activități propuse vom aduce mai aproape comunitatea romă de comunitatea din Cluj-Napoca, astfel încât populația majoritară să cunoască situația reală a comunităților de romi, istoria romilor, sclavia, holocaustul, sedentarismul, cauzele excluziunii sociale a romilor și ceea ce înseamnă R(om), trecând peste stereotipuri și prejudecăți. Credem că acest proiect în cadrul Cluj 2021 – Capitală Europeană a Culturii va fi un model de bună practică și pentru alte orașe din România, dar și din Europa, care vor aduce la masă și persoane de etnie romă, organizații, care să etaleze comunitatea romă, nu prin ochii mass-mediei sau a poveștilor precum “Vine țiganul și te fură sau “Dacă nu mănânci te dau la țigani”, cuvinte care duc la discriminare multiplă și care provoacă suferință comunității.

Gândurile noastre înainte de decizia finală sunt optimiste. Clujul a demonstrat și a arătat tot ce are mai frumos, mai cultural, mai social. Chiar și deplasarea juriului în Pata-Rât este un atu cu care ne mândrim. Avem și suntem tot ce trebuie pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii.

În ceea ce privește proiectele pe care eu împreună cu colegii mei din Asociația Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (UCTRR) le propunem, acestea se axează pe tineri deoarece considerăm că este cel mai bun context în care putem aduce o schimbare atât în comunitatea romă cât și ne-romă, organizând timp de o săptămână o tabără anuală interculturală pentru tineri cu vârsta cuprinsă între 10-18 ani prin crearea unor ateliere specifice: dezbateri conduse de artiști și dezvoltatori de comunități. Ne mai propunem să organizăm anual o expoziție etnografică, punând în valoare cultura bogată a romilor, inclusiv istoria, tradițiile comunităților de romi șioOrganizarea anuală a unui eveniment timp de trei zile, unde se vor întâlni organizații, instituții publice, universități, întreprinderi, pentru a explora diverse modalități de colaborare cu organizațiile militante rome care lucrează în comunitățile de romi și găsirea unor căi de ameliorare a situației de excluziune socială, educațională, etc. Un alt eveniment importand va fi Marșul Demnității, respectiv organizarea anuală a unui marș pașnic, pentru a da voce ideii că rasismul trebuie ameliorat și necesitatea ameliorării prin colaborarea cu instituțiile publice, cu decidenții locali, persoane publice. Pe lângă marșul în sine vom crea ateliere și dezbateri publice pe teme de discriminare, segregare, marginalizare, segregare rezidențială și totodată injustiție socială.

Miruna Amza, comunicator și muzeolog științific, responsabilă de implementarea proiectului Quantum Science Centre – muzeu de știință interactiv, transdisciplinar

Proiectul nostru se va concretiza într-un loc unde se vor purta discuții despre viitor și despre cum dorim să arate viitorul. Nu vom aștepta ca membrii comunității să vină spre noi, ci noi vom merge spre ei. Ca urmare, vom dezvolta și folosi spații fizice temporare, vom crea noi tipuri de întâlniri publice în așa fel încât să implicăm cetățenii în co-crearea cunoștințelor. Vom crea un mediu în care copiii pot învăța noțiuni științifice și pot primi deprinderi digitale, prin diferite metode de explorare. Vom crea locuri pentru idei și dialog și vom asigura căi către educația non-formală, pentru experimentare și interacțiune. Inițiativa noastră este menită să cultive colaborarea între arte, știință și tehnologie, un schimb activ și un dialog susținut între cei implicați în cercetarea artistică și științifică. Știința și inovația sunt parte din cultura fiecăruia pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim, ceea ce are ca rezultat o societate mai sănătoasă și mai informată.

Mihaela Luțaș, prorector al Universității Babeș-Bolyai în relația cu mediul de afaceri, fundraising, relația cu alumni, practica studențească

Nu cred că există vreun proiect în care universitățile din Cluj să nu fie implicate în programul de candidatură, fie prin facultățile lor sau prin persoanele care le reprezintă. Ca atare, suntem parte a unui întreg pentru care ne simțim responsabili. Beneficiile pentru oraș vor fi imense, în primul rând ca imagine, dar și beneficii de natură materială. Intensificarea vieții culturale nu poate să aducă decât un plus de consumatori de cultură, de ofertanți de cultură și toate se vor reflecta în PIB-ul orașului. Mai este și efectul de disipare prin faptul că orașul Cluj-Napoca este un pol de creștere culturală în regiune. Nu ne gândim la faptul că nu vom câștiga acest titlul, dar în acest caz va trebui ca proiectele angajate să fie duse la bun sfârșit. Academia Deschisă a Schimbării, prin componenta Universitatea deschisă, va conecta sute de cetăţeni, gospodării, organizaţii, instituţii publice, companii şi universităţi într-o reţea largă de schimb de cunoaştere și pentru mine acesta este proiectul de suflet.

Ingo Tegge, Director Centrul Cultural German Cluj-Napoca

Echipa Centrului Cultural German din Cluj susține din toată inima candidatura Clujului și de aceea ne-am angajat să ajutăm echipa Cluj 2021 să contacteze cât mai mulți parteneri din  Germania. Unul dintre programele pe ne-am propus să le dezvoltăm în proiectul Capitalei se numește Literature 2.0 și se concentrează supra actualelor schimbări a modului în care experimentăm literatura. Concursuri de tipul poetry slam, canalele YouTube și blogurile au deschis noi căi de interacțiune între producători și consumatori de literatură. În același timp, ebook-uri și alte formate interactive de literatură apar din ce în ce mai mult. Literatura este catapultată în secolul XXI și așa va fi și Clujul prin proiectele sale în 2021. În opinia mea, titlul aparține Clujului pentru că este un oraș deschis și cu adevărat european. În plus, ar putea să profite extraordinar de mult de pe urma acestui titlu. În primul rând, un asemenea titlu ar plasa Clujul pe harta Europei ca destinație culturală de primă mână, dând un boom sectorului turistic peste tot în Transilvania. Apoi ar putea ajuta orașul cu privire la dificultățile de incluziune a romilor în comunitatea locală. Dar, cel mai important, titlul ar conferi recunoașterea pe care o merită oamenilor din Cluj motivându-i astfel în continuare să depună eforturi pentru a-și realiza obiectivele. Cluj-Napoca este fascinant, este un oraș unic cu un bogat patrimoniu cultural și cu excelenți reprezentanți ai artei contemporane. Merită să câștige.

Gergely Balázs, organizator principal al Zilelor Culturale Maghiare

Nu vreau să mă gândesc la ideea că orașul Cluj-Napoca va pierde acest titlul. Clujul merită să câștige. Cunoscând cele patru orașe rivale eu consider că avem toate șansele să câștigăm. Ar fi o recunoaștere nu doar pentru Clujul zilelor noastre, ci și pentru Clujul istoric. Clujul s-a apropiat de Europa de sute de ani, dar ar fi bine ca și Europa să se apropie de noi. Putem să nu câștigăm, dar eu cred că nici atunci nu vom pierde. Cu candidatura noastră deja am câștigat și dacă ne apropiem puțin de principiile despre care acest proiect vorbește, atunci putem spune că suntem deja câștigători.

Mara Rațiu, prorector responsabil cu parteneriatele instituționale și imaginea universității în cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca

Toate proiectele din cadrul bid-book-ului Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021 au fost gândite plecând de la identificarea unor nevoi reale ale lumilor socio-profesionale ce compun orașul nostru. Cât privește lumea artei – extrem de diversă –, nevoile acesteia sunt multiple, glisând de la probleme de finanțare și infrastructură la cele de sustenabilitate și consolidare în raport cu diverse categorii de public. Din perspectiva mea, problema majoră a lumii artistice clujene este, însă, lipsa unei cooperări susținute care să contribuie decisiv la transformarea lumii artei într-o comunitate. În această linie, proiectul-cheie din cadrul bid-book-ului este Centrul European pentru Artă Contemporană conceput ca o rețea de cooperare ce include toate instituțiile ce operează în aria artei contemporane: universități și facultăți de artă precum Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca (UAD) sau Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul UBB, uniuni profesionale ale artiștilor, Fabrica de Pensule, precum și numeroase alte galerii / spații dedicate artelor vizuale sau artelor performative. Dincolo de crearea unei platforme de cooperare și coordonare a activităților, Centrul va avea drept misiune cercetarea și documentarea artei clujene de după 1950. Credința mea este că fără cunoașterea istoriei artistice / culturale locale, fără raportarea corectă la valorile locului înțelese într-un context național și european, un oraș nu poate să-și atingă maturitatea. Din acest motiv, indiferent de rezultatul competiției pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, avem obligația să ducem mai departe acest tip de proiecte. Clujul va deveni atunci o comunitate reală și nu o simplă aglutinare de comunități ce nu se întâlnesc niciodată.