Trendul 1 Martie 2014: Mărţişoare „postmoderne”, din pagini de cărţi şi din boabe de fasole

Lucian este unul dintre expozanţii care propune în acest an mărţişoarele cu motive postmoderne/Foto: Dan Bodea

Tradiţionalii hornari sau înfocatele buburuze, mărţişoare din răşină, din sticlă de murano sau din porţelan, croşetate sau împletite, mărţişoare din boabe de fasole, coji de nucă sau castane, aceasta este doar o parte din oferta variată a producătorilor clujeni înainte de 1 Martie.

Târgul Mărţişorului le oferă ocazia expozanţilor să îşi etaleze creaţiile prin cele mai originale metode. În locul tradiţionalelor panouri, o expozantă a recurs la o umbrelă şi la o pălărie pe care şi-a montat produsele. Alexandrina Ţigăra a început încă de anul trecut să croşeteze mărţişoare. Mai mult, aceasta a venit cu ideea de a realiza mărţişoare pe boabe de fasole, sau pe castane şi coji de nucă. Pentru 1 Martie doamna Alexandrina a pregătit în jur de 150 de mărţişoare, cele mai bine vândute fiind pălărioarele croşetate şi buburuzele din coajă de nucă.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

IMG_9880

Un design deosebit îl au şi mărţişoarele din porţelan cu floricele pictate manual, arse la cuptor la 1250 de grade care au avantajul de a se folosi ca medalioane. Preţul acestora se situează între patru şi şase lei. La acelaşi târg din Piaţa Unirii se găsesc şi mărţişoare din pagini de cărţi realizate de un anticar. “Avem mărţişoare din paginile Letopiseţului Ţării Moldovei, respectiv din introducerea lui. 90 de pagini am tot rupt şi eram tot la introducere. Mai avem pandantive din pagini dintr-o carte de matematică, fizică şi chimie. Iniţial am vrut să fac doar mărţişoare cu semnele primăverii, însă am recurs şi la alte idei. S-au vândut foarte bine bufniţele ca semne ale înţelepciunii”, a declarat Adriana Oltean.

IMG_9891

Mărţişoare „cu suflet”

Szabo Maria a absolvit Facultatea de Arte din Timişoara, secţia Design vestimentar şi face parte din Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni din 2013. Maria realizează în primul rând genţi, accesorii şi brăţări, dar şi pictură pe sticlă. Anul acesta a început să realizeze şi mărţişoare din lemn şi lut care se usucă la aer şi care după aproximativ 24 de ore se întăreşte. „Eu modelez lutul, am anumite forme pe care le tai şi apoi le las la uscat. După ce s-au uscat aplic fondul cu acrilice şi le desenez cu anumite contururi. Ultimele faze sunt aplicarea lacului şi montarea şnurului. Culorile le aleg să fie cât mai vesele şi nu cred că există un trend”, a precizat Szabo Maria. Artista a pregătit pentru 1 Martie în jur de 600 de mărţişoare. „Am avut şi alte comenzi la magazinele mele online şi le-am dat lor prioritate, însă faţă de anul trecut am făcut mai multe mărţişoare întrucât avem locul din centru şi ne aşteptăm la vânzare bună”, a spus Maria.

Tânăra a început să realizeze mărţişoarele încă din luna ianuarie. „Acesta este stilul meu, nu este un stil anume. Mă folosesc foarte mult de culori şi mă inspir din artele tribale. Nu le copiez, dar am studiat mult arta africană sau mexicană”, dezvăluie Maria.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

IMG_9953

Artista a precizat că este foarte greu pentru clienţi să îşi dea seama care sunt mărţişoarele autentice, realizate de meşteri populari sau de artişti şi care sunt mărţişoarele chinezeşti. „Oamenii ar trebui să se ghideze după preţ. Dacă preţul lor este un leu, este clar că a fost cumpărat cu 25 de bani şi atunci este uşor să le vinzi la preţul acesta. Noi nici nu putem să cerem preţul real al muncii pe care o depunem. Mie îmi place să pun suflet în fiecare mărţişor şi preţurile se situează între şase şi zece lei. Din păcate, multă lume nu înţelege şi nu apreciază munca noastră şi unii spun chiar că şi ei ar putea face aşa ceva. Eu zic că trebuie să ai un simţ al culorii, să ai imaginaţie şi multă răbdare pentru a duce un mărţişor la bun sfârşit ”, a declarat Maria Szabo. Artista a precizat că este mult mai bine să lucreze pe cont propriu, ca Persoană fizică autorizată, decât pentru o firmă anume, unde de multe ori nici măcar aprecierea nu o primeşte în urma muncii depuse.

„M-am folosit de suport de lemn, de porţelan sau de pastă ceramică şi am făcut desene colorate. Eu le spun motive postmoderne ale Mărţişorului, fiecare unicat. Am pregătit pentru acest an aproximativ 400 de mărţişoare şi de trei ani particip la acest târg. Nu fac parte din Asociaţia Meşterilor Populari şi prefer să rămân fidel freelancerilor”, a precizat Lucian, unul dintre artiştii prezenţi în Piaţa Unirii la Târgul Mărţişorului.

Iza Oană şi Andreea Tolgyi au început realizarea mărţişoarelor imediat după Anul Nou şi au reuşit să pregătească pentru începutul lunii martie nu mai puţin de 3000 de mărţişoare din care 500 le-au trimis la Timişoara şi 200 la Bucureşti la târgul organizat la Muzeul Ţăranului Român. Mămăruţe, floricele, inimioare, bufniţe, pinguini, monstruleţi, toate sunt realizate din sticlă de Murano în atelierul din cartierul Mănăştur al celor două fete. În momentul în care le-am vizitat la locul lor de muncă, în luna ianuarie, fetele se aflau pe ultima sută de metri cu fabricarea şi legarea lor.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

martisoare,   Murano_DB 2014 (12)

Într-o oră sunt legate aproape 70 de mărţişoare, iar preţurile lor variază între cinci şi 15 lei, în funcţie de model şi de complexitatea realizării lui. Inimioare, floricele, trifoi, mămăruţe, ţestoase, ciupercuţe, purcei, elefănţei şi şoricei, fiecare în parte îţi „iau ochii”. „Preţurile nu reflectă întotdeauna munca pe care o depunem pentru realizarea lor. Este mult mai mult de lucru. Cele mai complexe sunt broşele sub formă de broască ţestoasă care ajung la preţul de 35 de lei”, a declarat Iza Oană pentru Transilvania Reporter. Cele două fete care fac parte din Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni ne asigură că fiecare obiect pe care îl realizează stă la întărit cu adeziv special pentru sticlă şi metal cu timp încet de întărire şi nu se dezlipeşte. În privinţa noilor modele pe care le-au încercat anul acesta, Andreea dezvăluie că au optat pentru realizarea unor monstruleţi. „Cele pe care nu le vindem, rămân pentru anul viitor. Anul trecut au rămas cam 100 de bucăţi din 2000 pe care le-am făcut”, declară Andreea Tolgyi.

 Mai jos puteţi urmări o galerie de imagini realizate de Dan Bodea:


Publicitate

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu