Clinica pentru pacienți exotici din jungla de beton

De îndată ce vedetele din showbizz au început să apară în public nu însoțite de căini sau pisici ci alături de șerpi, iguane sau dihori, astfel de specii au devenit de „larg consum” pentru iubitorii de animale care au dorit să iasă din cotidian și să se însoțească cu un necuvântător atipic. Ca orice animale însă, și cele exotice au probleme de sănătate, iar salvarea lor o reprezintă Clinica Noilor Animale de Companie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), unde un grup de tineri pasionați de animale exotice tratează șerpi de pe toate continentele, broaște țestoase și, uneori, chiar și elefanți sau cămile.

„Era nevoie de o clinică de acest gen și prin prisma faptului că tot mai multă lume are ca animal de companie un animal exotic. De asemenea, foarte multe facultăți europene au tot mai mult această parte care include animalele exotice. Sunt foarte diferite ca și comportament și este nevoie de specialiști”, spune Lucia Bel,   cadru didactic asociat la Clinica Noilor Animale de Comapnie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV).

Deschisă în 2012, Clinica oferă consultații și tratement cazurilor de animale exotice care au probleme de sănătate. În primul an de funcționare, peste 100 de pacienți necuvântători au trecut prin mâinile medicilor de la clinică. Cele mai multe cazuri sunt reprezentate de reptile, mamifere mici și păsări, pentru care medici de la Anesteziologie și Tehnici Chirurgicale, Parazitologie, Imagistică, Microbiologie, Morfopatologie, sau Dermatologie fac tot posibilul să le repună „pe picioare”, acolo unde este cazul.

Turul Europei pentru specializarea în tratarea pacienților exotici

Proprietară a doi șerpi și a unui dihor, Lucia a descoperit pasiunea pentru animale exotice în primii ani de facultate și astfel a hoărât să rămână pe acest domeniu.

„Îmi fac lucrarea de doctorat la Anesteziologie și Propedeutică pe un protocol de anestezie la țestoase. În anul I  al facultatii am fost într-o excursie în Deltă și acolo i-am cunoscut pe dr. Mihalca Andrei și alți doctori din străinătate care aveau un proiect pe șerpi. Am încercat în fiecare vară să-mi fac practica în străinătate la oameni care se ocupau de animale exotice și ulterior să citesc cât mai mult”, spune Lucia.

A vizitat clinici din Madrid, a făcut stagii de practică la pet shop-uri din străinătate și recunoaște că lucrează într-un domeniu  în care zi de zi apar cazuri dintre cele mai exotice.

Colaborarea cu Dr. Andrei Mihalca s-a păstrat peste ani, acesta fiind și coordonatorul Clinicii Noi Animale de Companie. Din acest an, Dr. Mihalca a devenit primul Diplomat român specializat pe Medicina Zoologică și a Animalelor sălbatice.

Animale exotice, proprietari exotici

Originare din medii dintre cele mai diverse, animalele exotice au nevoie de îngrijire și atenție specială, potrivit medicilor veterinari. Aici apar și problemele în  ceea ce-i privește pe proprietari, care pornesc de la ideea că o țestoasă  poate fi tratată precum un bibelou.

„Mulți își cumpără animale în funcție de trend și nu știu lucruri esențiale despre ele. E mai greu să îi explici omului cum să se comporte cu animalul după ce tu l-ai făcut bine decât să-l tratezi.  Multe probleme au legătură cu condițiile în care animalele sunt ținute și ceea ce ele mănâncă. Nu poți da orice de mâncare unei țestoase. De exemplu nu îi poți da mâncare de câini, cum am mai văzut”, spune tânăra în vârstă de 28 de ani.

Chiar și medicii veterinari fac erori atunci când vine vorba despre tratarea unor animale exotice.

„ Săptămâna trecută m-au sunat doi proprietari de șinșila din Huedin care presupuneau că e gestantă și au solicitat o cezariană pentru animal. Au venit cu ea și s-a dovedit că era de fapt un „el”, un mascul. Într-adevăr, avea o problemă de sănătate dar în niciun caz nu era gestant și nu avea nevoie de cezariană. Toată greșeală a pornit de la faptul că un veterinar le-a spus  că e femelă. Aici e și problema: în astfel de cazuri trebuie să apelezi la cineva specializat. E ok să vrei să ajuți dar e mult mai bine să recomanzi pe cineva specializat”, explică Lucia.

Clinica noilor animale de companie, o adevărată Arcă a lui Noe

Venite de peste mări și țări, multe animale exotice întâmpină dificultăți în a se adapta la noul mediu. Cele mai multe probleme de sănătate survin însă din modul în care proprietarul își îngrijește companionul necuvântător. astfel pacienții ajung pe mâna Luciei și a colegilor ei.

„Dintre toate animalele de companie cu care lucrez mă fascinează reptilele. Sunt foarte interesante și sunt mai diferite decât orice alt animal. Am avut un varan cu meningoencefalită care nu mai putea mânca, stătea cu capul aplect, se învârtea în cerc și după trei săptămâni de tratament cu un soi de aerosoli, și-a revenit complet. A fost unul dintre cazurile cele mai interesante. Deasemenea, imi place foarte mult partea chirurgicală”, recunoaște Lucia.

Dincolo ce proprietarii care au câte un șarpe sau o broscuță în apartament, clienți ai clinicii sunt și circarii. Astfel, la USAMV ajunga animale de talie mare, precum elefanți, cămile sau aligatori.

„Am avut un aligator de la circ. Din păcate a fost pentru confirmarea decesului. Reptilele au abilitatea de a avea batai cardiace si după ce au murit timp de aproape 24 de ore. Ulterior s-a făcut necropsie și cauza morții era legată de condițiile de îngrijire. Am avut și elefanți iar anul acesta o camilă de la un circ care avea excrescențe dentare. Nu mai putea mânca dar după operații „stomatologice” am vindecat-o. Colaborăm și cu Vivariul din Cluj, cu grădinile zoologice din Tg. Mureș sau din Turda și acum câțiva ani am avut și doi pui de leu. Colaborăm și cu Poliția care recent ne-a adus o salamandră din Gheorgheni”, își amintește tânărul medic veterinary.

 

Cele mai frecvente greșeli ale proprietarilor

Fie că nu sunt suficient de informați în legătură cu animalele lor, fie că din prea multă dragoste le fac toate mofturilor, proprietarii pun în pericol viața animalelor lor de fiecare dată când nu le respectă regimul de alimentație sau condițiile de întreținere.

„Lucrul cu animalele implică mult lucrul cu oamenii, pentru că ei sunt cei care decid soarta companionilor lor. Dacă reușești să comunici cu proprietarul așa încât să înțealagă unde este problema, atunci o sa îi fie bine și animalului. Animalele nu sunt rele, dificile sau mofturoase de felul lor dar comportamentele lor țin de proprietar. Mulți cred că animalele exotice sunt ușor de întreținut pentru că unele pot fi ținute într-un terariu și nu trebuie scoase la plimbare. Mai ales în cazul reptilelor, dacă nu folosești lămpi cu UV le provoci moartea. Mulți nu știu asta. Alții le dau hrana pe care o consumă ei. Ori nu e sănătos să dai un ciocolată unei țestoase. Am avut o doamnă care avea o țestoasă și o hrănea doar cu banane când ea trebuia să mănânce pești, fiind țestoasă de apă. Motivul era că proprietara a observat că animalului îi place culoarea galbenă și bananele. După trei ani cu banane i-a crescut ciocul în exces, nu mai putea mânca altceva înafară de banane și deja avea și probleme hepatice”, povestește Lucia.

Porcușorul de Guineea, perușul și șarpele de porumb – cele mai bune alegeri

Pentru cei care doresc totuși un animal exotic dar nu vor să-și complice viața mai mult decât este necsar, Lucia recomandă trei animale interesante, care nu necesită o îngrijire specială.

„Dacă e vorba de mamifere, porcușorul de Guineea este un animal foarte bun de companie. Nu e greu de întreținut, trebuie schimbat destul de frecvent talajul , trăiesc cam 5-7 ani nu ca și hamsterii care trăiesc 2 ani. Dacă este vorba de reptile, un șarpe  de porumb american este o alegere foarte bună. Nu au nevoie de lămpi UV, mânâncă o dată la două săptămâni, nu mușcă tare și e foarte sociabil. La capitolul păsări, perușii sunt cea mai bună alegere. Sunt unele specii de papagali care pot avea probleme mari de comportament și nu ai vrea să de muște un papagal care e cât o pisică. Dacă te mușcă un peruș nu ți se întâmplă nimic grav”, spune ea zâmbind.

[stextbox id=”custom” caption=”Știați că?”]

• Cameleoni și iguanele sunt sensibili dacă nu au o rație bună între calciu și fosfor, care provine dintr-o alimentație bogată în astfel de minerale.  Dacă nu au lumină UV, din care ai își iau vitamina D, apare boala metabolică. Vara, aceste animale își pot lua vitamina D chiar de la soare, însă e bine de știut că dacă animalul stă lângă geam, la soare, asta nu ajută întrucât razele UV nu trec prin sticlă. Terapia pentru boala metabolică durează ani de zile.
• La păsările mari apare tot mai des o problemă  psihologică numită „feather-picking”. Din cauza dorinței de atenție, păsările își smulg penele de pe tot corpul. Stresul la păsări apare chiar și dacă mutați mobila în cameră iar pasărea nu este obișnuită.
• Rozătoarele și dihorii pot contacta viroze respiratorii de la proprietari. Bolile nu se transmit doar de la animal la om, ci și invers. La animalele acestea pot fi chiar fatale. Dihorii sunt cei mai expuși pentru că ei interacționează mai mult. Dacă ați fost răcit pentru o perioadă mai lungă de timp așteptați-vă ca și companionul să se îmbolnăvească.
• Dihorul domestic nu are nimic în comun cu cel care fură găini. Sunt subspecii diferite. Totuși, dacă iei un dihor înainte de înțărcare este posibil să îl poți dresa. Dihorul este domesticit dinaintea pisicii și sunt foarte sociabili. Se pot realiza și operații pentru a fi scoase glandele care produc acel miros respingător. „sunt animale pe care le-aș recomanda oricui lucrează foarte mult. Dorm aproape 20 de ore pe zi și poți să le induci ciclul în care să fie activi în funcție de momentele în care ești acasă. Sunt foarte curioși, jucăuși și ascund tot ce găsesc în colțurile camerei. Pot fi plimbați afară în lesă pentru că altfel ar pleca”.

[/stextbox]