„Celălalt Cluj”. Ştii că există?

“Celălalt Cluj”. Un concept lansat recent de urbaniști, ONG-uri și studenți de la trei universități ale orașului care propun autorităților amenajarea a trei trasee de anvergură pentru pietoni, cicliști și alergători în cadrul proiectului Cluj, Capitală Europeană a Tineretului (2015). Propunerile se centrează în jurul ideii de Share space. În acest fel tinerii doresc ca atât clujenii cât şi turiştii să cunoască întreg Clujul care se întinde pe 600 de hectare, şi nu numai centrul cu muzeele, instituţiile, monumentele şi atracţiile sale, care reprezintă abia a cinsprezecea parte din oraş.

Propunerea pentru promovarea acestui proiect a venit în urma unui workshop organizat de Federația SHARE Cluj-Napoca și Asociația Studenților Arhitecți Cluj și coordonat de Planwerk, iar printre colaboratori s-au numărat Clubul de Cicloturism Napoca și grupul civic de inițiativă SOS.

Clujul walkable

„De cealaltă parte a zidurilor fostei cetăţi se întind cartierele, blocurile, platformele industriale, apoi dealurile împădurite, lacurile, livezile şi satele satelit – celălalt Cluj. Ascunse printre ele, se află locuri şi clădiri valoroase, dar deseori părăsite, care aşteaptă să fie cunoscute, animate şi redate comunităţilor. Clujul va fi Capitala Europeană a Tineretului în 2015. Întregul concept al capitalei se bazează pe mesajul SHARE. SHARE Space este o invitaţie pentru clujeni de a-şi descoperi împreună oraşul, pe jos sau pe bicicletă, în “inima” sa şi, mai ales, dincolo de ea. Mai mult decât atât, SHARE Space este un fel de a arăta că a fi pieton în Cluj poate fi mai mult decât o modalitate de a ajunge de la A la B, în lipsa unei maşini. Nu în ultimul rând, SHARE Space este o invitaţie din partea clujenilor, pentru oaspeţii cu care vor să-şi împartă oraşul, să-l exploreze, să-l înţeleagă şi să se bucure de el”, arată cei care au lucrat la acest proiect ambiţios.

Share Cluj

Prin SHARE Space se doreşte extinderea reţelei de spaţii publice din întreg oraşul. „Este un fapt bine cunoscut că sustenabilitatea unui oraş este strîns legată de ponderea şi de calitatea formelor lente de mobilitate – pietoni şi biciclişti. În mod la fel de firesc, acestea nu pot funcţiona la scară largă în absenţa unei infrastructuri dedicate. Cu alte cuvinte, dacă dorim un oraş curat, un mod de viaţă sănătos, atît pentru noi, cît şi pentru generaţiile de după noi, avem nevoie de trotuare, de piste pentru biciclete şi de o reţea amplă de spaţii publice pietonale şi spaţii verzi. Oraşele europene investesc masiv în reţelele urbane de mobilitate lentă şi în cele de transport public. În ciuda paşilor făcuţi în ultimii ani în această direcţie, Cluj înregistrează în continuare un deficit semnificativ. Indicele de motorizare este printre cele mai ridicate din ţară, iar acest lucru este vizibil: spaţiul public este dominat de maşini. Proiectul Celălalt Cluj sugerează o alternativă aflată la îndemînă: valorificarea mai bună, în favoarea pietonilor şi a bicicliştilor, a unor trasee şi locuri deja existente.”, explică Tiberiu Ciolacu, arhitect Planwerk, coordonator al proiectului.

lacuri4

Cele trei trasee pietonale propuse a fi unite într-o reţea sunt în jurul zonei Între Lacuri, în zona Hașdeu și a campusului USAMV, dar și în arealul Pădurii Hoia și a râului Someș. „Celălalt Cluj poate fi transpus în realitate dacă există destulă presiune publică, expertiză civică și deschidere instituțională. După cum au arătat critical mass-urile, marșurile bicicliste și concursurile de alergare există mii de clujeni interesați să facă mișcare într-un oraș, din nefericire, prea aglomerat și sufocat de traficul auto. E necesară, așadar, deschiderea primăriei. Sunt optimist, deși cu moderație. Autoritățile trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenești, mai ales că pistele de biciclete și trasee pietonale ar scoate mult mai multă lume nu doar la mișcare ci la traversarea orașului decât în prezent”, spune şi Adrian Dohotaru, cercetător și membru SOS.

Ce se propune concret?

“Proiectul Celălalt Cluj este gîndit pentru o implementare pe termen scurt /mediu: măsurile propuse sînt flexibile, pot fi etapizate, presupun investiţii reduse şi nu sînt condiţionate de achiziţii de terenuri” susţine arhitectul Tiberiu Ciolacu. Realizatorii proiectului vin cu soluţii concrete pentru fiecare din cele trei zone vizate.

Zona Între Lacuri este în prezent cea mai importantă rezervă naturală din estul orașului, dar necesită o amenajare care să permită un acces cât mai larg a publicului. Reprezentanţii proiectului propun “amenajarea, recondiționarea şi interconectarea căilor de acces pietonale și ciclistice, în vederea realizării unei rețele continue”.

Zona Haşdeu, o zonă intens utilizată de studenţi, dar şi de cei care vin la clinicile medicale trebuie să îşi îmbunătăţească parcursul pietonal. Cât priveşte campusul USAMV din apropiere, acesta ar putea însemna o importantă extindere a spaţiilor verzi din oraş şi chiar de a deveni o atracţie pe harta sa turistică prin transformarea axei Ion Creangă – Bogdan P. Haşdeu – USAMV în centrul cartierului studenţesc şi medical al oraşului.

În fine, zona Hoia ar trebui să devină “un traseu de promenadă cu caracter mixt – natural şi urban – şi mobilat cu obiective turistice şi culturale. Prin continuarea sa pe malul Someşului traseul devine un circuit care reuneşte patru dintre cele mai importante spaţii verzi ale Clujului: Parcul Babeş, Parcul Central, Parcul Cetăţuia şi Pădurea Hoia”, se arată în proiect.

“Până acum nu am primit un răspuns oficial din partea primăriei, USAMV sau UBB, dar sperăm ca popularizarea broșurii Celălalt Cluj să conducă în viitorul apropiat la punerea traseelor pe agenda publică. Traseele sunt bine gândite și făcute de studenți din voluntariat”, adaugă Adrian Dohotaru.

adi dohotaru

„Este o tendință specifică a capitalului să își maximizeze profitul, atâta doar că în vest îl contrabalansează democrația, prin instituții publice responsabile și printr-o societate civilă vigilentă. La noi, capitalul nu este contrabalansat de democrație. În viața de zi cu zi trebuie să ne organizăm și să ne asociem ca să facem presiune publică pentru lucruri despre care ne spunem oful în spațiul privat ori pe net. Iar în plan mental avem nevoie de o nouă revoluție. Adică, lucrurile se vor schimba major doar în momentul în care vom extinde democrația atât în politică, dar și în economie. Astfel încât politica nu va mai fi înțeleasă ca vot la câțiva ani, iar economia de către omul de rând ca găsirea unui job decent”,  Adrian Dohotaru, cercetător și membru SOS

Puteţi vedea integral propunerile pentru “Celălalt Cluj” în broşura cu acelaşi nume http://issuu.com/planwerk/docs/celalalt_cluj/1


Publicitate

Postaţi un comentariu