Ştiaţi că Jolly Roger este numele tradiţional dat steagurilor folosite de piraţi?

La început nu a existat un model pentru steagul piraților, aceştia legând de catarge diverse rufe înmuiate în sânge de animale pentru a-şi înspăimânta viitoarele victime şi a le convinge să cedeze fără luptă. Steagul cel mai frecvent identificat ca fiind Jolly Roger astăzi este alcătuit din craniu și oase încrucișate imprimate pe un steag negru.

Acesta a fost folosit din perioada de început a secolului 18, când o serie de căpitani pirat au personalizat simbolic acest steag.

Existenţa steagului Jolly Roger apare pentru prima data menţionată în scrierea lui Charles Johnson – O istorie a piratilor, acesta menţionând că: Bartolomeu Roberts in luna iunie, 1721 și Francis Spriggs în decembrie 1723 au numit pavilionul lor “Jolly Roger”.

Originea numelui nu este bine cunoscută dar se pare că Jolly Roger a fost un termen generic pentru un om jovial şi lipsit de griji din acea perioadă.

Conform unor descoperiri recente se pare că cei mai mulţi pirați din anii 1716-1726 s-au organizat în două mari grupuri interconectate într-o organizaţie definită, care a adoptat rapid drapelul negru pirateresc cu craniu și oasele încrucişate devenid standard aproximativ în același timp cu termenul folosit deja de Jolly Roger.

Din jurul anului 1730 dispare diversitatea de simboluri existentă anterior şi a fost înlocuită în mare parte de varianta standard adoptată.

lingouri-de-aur-argint-bursa-de-valori-investii-blog-pato

La data de 8 iulie 1392 au fost menţionate pentru prima dată monedele din Ţara Românească?

Astfel este atestată circulaţia monedei româneşti în comerţul sud-est european. Perperii de Valachia nu îşi au etimologia de la cartierul Pera al Constantinopolului, care bineinţeles că a existat şi există si astăzi sub numele turcesc Beyoglu, ci de la moneda de aur Hyperpyron, bătută de Paleologi spre sfârşitul dinastiei lor, cu un continut de 20 gr de aur, de 20 de carate. Moneda a circulat şi in Occident, bucurându-se de o largă apreciere a calităţii ei, sub numele de perperum şi în Balcani, slavizat pe numele perper cu pluralul românesc perperii. Ultimii perperi bizantini ai lui Ioan al-VI-lea aveau deja 24 keratia. Moneda este datată din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, dar a fost comandată de fratele vitreg al lui Mircea, Dan I-ul, care a domnit înaintea lui şi care a fost un adevărat numismat şi primul care a bătut ducatul, o monedă de argint de 0,50 gr, dar şi-a dorit o monedă de aur (prima de la romani – sec II) în circulaţie românească.

Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol a devenit moschee în anul 1453?

Cunoscută şi sub denumirea de Hagi Sofia, aceasta a fost iniţial o biserică creştin-ortodoxă construită de către Împăratul Constantin cel Mare în anul 325. Ulterior în anul 404 edificiul a ars într-un incendiu şi a fost reconstruit de către Teodosiu al II-lea în anul 415. Noua biserică a fost din nou arsă în timpul Răscoalei din anul 532.

Cladirea nouă a fost reconstruită sub supravegherea personală a Împăratului Iustinian I dar în timpul cutremurului din anul 986 a fost grav avariată. Restaurarea ei după cutremur a durat până în anul 994.

Biserica Sofia este foarte importantă pentru ortodoxia timpurie şi pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaice, coloanele de marmură şi acoperişul sunt de o mare importanţă artistică.

Iustinian a verificat personal lucrările la acest edificiu şi a fost cea mai mare catedrală construită vreodată în acele vremuri, ea rămânând cea mai mare catedrală timp de 1.000 de ani până la terminarea Catedralei din Sevilia. Ultima ceremonie creştină a fost ţinută la data de 29 mai 1453. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Cucerirea ei de otomani la căderea Constantinopolului este considerată una din cele mai mari tragedii ale creştinităţii de credinţa ortodoxă greacă.

Numele ei provine din greacă şi înseamnă “Biserica înţelepciunii sfinte a lui Dumnezeu”, dar este cunoscută şi ca “Sancta Sofia” în latină sau “Ayasofya” în limba turcă.


Publicitate

Postaţi un comentariu