Clujul Art Deco

Art Deco este un stil elegant, sobru şi cu toate acesta avangardist. A ajuns în anii Clujului românesc, dar stilul artistic şi cel de viaţă pe care îl aducea noul curent a fost adoptat imediat de cetăţenii oraşului interbelic. Art noveau fusese un curent care a fost pe placul populaţiei de toate felurile ale Clujului, care l-a adoptat şi a trăit cu ritmurile şi frumuseţea lui.

Dar lumea, arta şi arhitectura mergeau înainte. În 1925 la Paris are loc Expoziţia Internațională de Arte Decorative şi Industriale Moderne (Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes). Prescurtarea Art Deco avea să denumească un curent artistic care a dominat artele decorative timp de 25 de ani (ceea ce în secolul XX e o perioadă îndelungată). A influenţat ulterior semnificativ arhitectura, sculptura, moda, decoraţiunile interioare şi în general artele vizuale. A avut, mai puţine de spus în privinţa celorlalte arte. A fost un curent venit să închidă calea pe care o propunea stilul art nouveau. Sursele de influenţă şi inspiraţie erau altele, semn că accesul la cunoaştere se lărgise, ştiinţele propuneau noi modele şi noi forme geometrice, zonele industriale de la marginea oraşului erau ceva obişnuit, dispozitivele mecanice, motoarele de toate felurile erau parte din viaţa

Vom spune despre art deco că este un stil al urbanităţii, al metropolei, al unui alt fel de viaţă, fel aflat şi el în schimbare. Sursele de inspiraţie sunt foarte multe şi diversificate ceea e din nou o noutate: elemente din designul industrial funcțional, arta primitivă a triburilor din Africa, dar şi din lumea Egiptului antic, precum şi motivele numeroaselor civilizații americane precolumbiene; dar şi altele preluate din sculptura şi olăritul Greciei Antice. Se exploatau artistic formele drepte, severe, neoclasice, cu faţete multiple, fracţionate şi cristalizările, descoperindu-se cu un drum şi potenţialul reflexiilor. Lumea vie e din nou sursă de inspiraţie: de data aceasta se valorizează motivele şi formele animaliere sau de vegetaţie tropicală, (ca să vedeţi cine s-a prins cât de ofertant e animal printul). Dar şi acest exotism este pus într-o matrice sobră, este făcut elegant, prelucrat. Culorile sunt fauviste, bine amplasate, puse în armonie.

Este o lume asociată cu muzica de jazz, cu improvizaţia, cu punctul şi contrapunctul, cu ritmul nou. Corpul feminin rămâne fără corset, iar formele atletice, dezgolite, devin moderne pentru ambele sexe. Lumea epocii art deco nu a fost altfel la Cluj. Clădirile rămase sunt o dovadă a acelor vremuri. Clujul art deco este cel interbelic. Clădirile în acest stil pot fi văzute în centru intercalate printre celelalte. Unele sunt de utilitate publică, altele răspund noilor nevoi ale cetăţeanului urban de secol XX.

Din acea epocă datează primele baze spotive (Parcul Sportiv Iuliu Haţieganu, construit în anii 1935 – 1936) şi ştranduri (Ştrandul Babeş din anii 30, Ştrandul Municipal din anii 50). Elementele moderne art deco ale noilor baze sportive sunt evidente. Apar primele blocuri de locuinţe pentru populaţia de factură burgheză, pentru funcţionari şi cadre didactice universitare, pentru cei cu profesii liberale, farmacişti, medici, avocaţi, notari. Apartamentele sunt mari, spaţioase, cu baie, bucătărie şi cu terase. Etajele sunt în număr de trei-patru, aşa că multe sunt doatate cu lift, liftier şi portar. Sunt locuinţe mai lesne de întreţinut care nu necesită personal de serviciu numeros. Clădirile aveau o gădină interioară nu prea mare.

Clădirile art deco ale Clujului sunt perfect integrate în arhitectonica oraşului, se observă doar la o privire mai atentă, respectă regimul de înălţime şi cromatica zonei.

cas

Palatul C.A.S. – construit în anul 1930 pe strada Constanţa în baza planurilor arhitectului român George Cristinel este un exemplu de stil art-deco reuşit. A fost proiectat să fie casă de cultură a comunităţii evreieşti, iar în anii comunismului a funcţionat aici policlinica oraşului.

casa armatei

Clădirea Cercului Militar, construit după planurile arhitectului Popescu, situată pe latura de Vest a pieţei Avram Iancu, a fost construită tot de către Camera de Comerţ şi Industrie Cluj în 1930, cu destinaţia de sediu pentru bursă. În anii comunismului aici a funcţionat Casa Armatei. La parterul clădirii funcţiona cinematograful Royal, devenit Corvin în anii 1940, Popular (după 45) şi Victoria după 1964. Clădirea are integrate mai multe săli spectacole cu balcon, aici în anii comunismului a funcţionat un teatru militar de revistă. La parterul clădirii în perioada interbelică funcţiona reprezentaţa de automobile Dodge, şi Ford. Precizăm acest lucru pentru că stilul art deco a avut un cuvânt de spus în evoluţia designului de automobile. Clădirea era albă, luminoasă, iar felinarele de jur se asortau cu ea. Azi ea este vopsită în albastru electric şi pare mai degrabă o ctitorie socialistă care nu-şi găseşte locul în peisaj.

Art deco nu a mers spre cartiere, clădirile construite în acest stil plombează în general străzi din centrul oraşului. Vom observa că în stilul art deco au proiectat primii arhitecţi ai şcolii româneşti. Şi au făcut-o cu discreţie şi eleganţă fără să agreseze prin avangardism oraşul. Stilul geometric, apropiat de cel al anilor 60, face ca genul acesta de imobile să fie privite cu mai puţină atenţie, şi de multe ori să fie lăsate în paragină.

Artişti art deco

Paul Landowski – Cristos Mântuitorul, sculptură din Rio de Janiero, cea mai mare statuie art deco a fost efectuată de sculptorul francez Paul Landowski. Devenit celebru în Franţa ca portretist, sculptorul român Gheorghe Leonida a fost inclus de către Paul Landowski în echipa care a început să lucreze la statuia gigantică de la Rio de Janeiro în 1922, fiind însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului. Materialul de construcţie este betonul armat, acoperit cu un strat de mozaic.

Tamara de Lempicka – pictoriţă cu un stil personal, abordează stilul figurativ

Rene Lalique – realizator de artefacte şi vitralii

Raoul Duffy – pictor şi designer

Coco Chanel – creatoare de modă

Jeanne Lanvin – creatoare de modă


Publicitate

Postaţi un comentariu