FOTO DRONĂ | Pregătiri pentru hramul mânăstirii Nicula. Icoana făcătoare de minuni, mutată în „casă nouă”

Foto: Cristina Beligăr

Zeci de mii de credincioși sunt așteptați și în acest an la Nicula, la ziua sărbătorii cunoscută și cu numele de „Sfânta Maria Mare”, acolo unde în 1699 mănăstirea ieșea din anonimat și devenea unul dintre celebrele locuri unde icoana Fecioarei Maria, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile. Credincioșii au privit acest eveniment ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania.

Foto: Dan Bodea

Pe drumul care ducea la mănăstire, din Gherla, până în satul Nicula, pregătirile pentru data de 15 august erau în cursul zilei de marți pe ultima sută de metri. Parapete proaspăt vopsite, iarbă cosită și tunsă pe marginea șoselei, comercianți care își instalau standurile în așteptarea potențialilor clienți, aceasta era imaginea care domnea pe raza satului și a împrejurimilor mănăstirii. Mulți dintre localnicii din sat așteaptă oaspeți din celelalte orașe.

„Mergeți la icoană acum, că nu-i așa multă lume. Luați și niște busuioc. Vă văd pe voi și mă gândesc numai la fetele din Caracal (Cu referire la cazul Alexandrei Măceșanu, tânăra răpită și ucisă în Caracal, n.r.). Ce suflet a avut omul ăla încât să facă ce a făcut?”, se întreabă doamna Anișca, o femeie de 84 de ani care vindea legături de busuioc și buchețele de flori, cu zece lei, pe drumul care duce la mănăstire. Femeia așteaptă mai multe familii din Focșani, Brăila și București pe care le cazează de zece ani, deja, la ea acasă pe durata sărbătorii. „Am și făcut paturile. Trebuie să sosească”, ne-a informat cu entuziasm femeia.

Vecina de vizavi vinde baticuri cu 45 de lei cusute de ea pe stofe de Buhuși și spune că măcar banii de drum speră să îi recupereze în aceste zile. A venit tocmai din Reghin și ne invită să îi „filmăm” baticurile. Nu lipsesc de pe marginea drumului standurile cu turtă dulce sau cu icoane și obiecte bisericești.

Galerie foto: Dan Bodea

002W0A4188 002W0A4143 002W0A4121 002W0A4103 002W0A4099 002W0A4083 002W0A4130 002W0A4150 002W0A4158 002W0A4249 002W0A4278 002W0A4276 002W0A4210 002W0A4193
<
>
Părintele stareț Arhim. Nicolae Moldovan

În casă nouă

Începând cu data de 8 mai 2019 sfintele slujbe de la Mănăstirea Nicula au început să se desfășoare în demisolul bisericii noi unde a fost mutată și icoana făcătoare de minuni. Este primul an în care icoana a fost mutată în biserica nouă, în demisol. Începând cu această toamnă slujbele vor fi mutate în partea de sus a bisericii, unde în prezent se desfășoară acțiuni de pictare a pereților bisericii. Icoana făcătoare de minuni a ajuns la mănăstirea Nicula în anul 1992, de la Cluj, de la capela Arhiepiscopului. Până atunci în mănăstire se afla o copie a acestei icoane, în biserica de zid, care până anul acesta adăpostea icoana Fecioarei Maria și care a fost construită în perioada 1875-1879-1905.

Anul 2001 marchează istoric Mânăstirea Nicula prin intervenţia Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitoreşte aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. S-a reuşit, până în prezent, edificarea Casei de creaţie, ce cuprinde reşedinţa arhiepiscopului, biblioteca și atelierul de pictură. Biserica mânăstirii este în faza de finisaj, atât la lucrările interioare cât și exterioare, de asemenea și Centrul de studii patristice.

Fondurile de renovare a noii biserici sunt majoritatea provenite din donații, precizează Arhim. Nicolae Moldovan, starețul mănăstirii. Lucrările au început în 2001, când a fost pusă piatra de temelie și se vor întinde cel puțin pe următorii cinci ani. Pelerinii au venit constant să se roage Fecioarei Maria în fiecare an, apogeul lor fiind în 1998 când a fost hirotonit episcop preotul Vasile Someșanul. În ultimii ani, pelerinii au venit chiar și în număr de 100.000 la Hramul Mănăstirii, însă în timpul anului fuxul de vizitatori nu mai este atât de mare. Acest lucru se explică, spune starețul Nicolae Moldovan, și prin faptul că au apărut numeroase alte mănăstiri în zonă.

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Sub cerul liber

Pentru marele praznic al Adormirii Maicii Domnului de joi, 15 august, pelerinii au venit deja de la începutul săptămânii. Și-au instalat corturile, s-au adăpostit sub umbrele și așteaptă în cu răbdare ziua de joi.

„Ce ne dă Dumnezeu, toate sunt primite. Lumea s-a mai modernizat, nu mai stă cu celofanul în soare și în ploaie. Acum sunt corturi. Loc este peste tot, inclusiv în pădure. De câteva zile a început să vină lumea. Suntem pregătiți și cu bucătăria, oamenii vor primi și cozonac, sarmale și apă”, a declarat marți, pentru Transilvania Reporter, părintele Pantelimon Mocan.

Doamna Viorica a venit la Nicula de marți dimineață, din județul Bistrița-Năsăud și va sta până joi în curtea mănăstirii. Și-a așezat pătura în apropierea scenei, unde va avea loc slujba joi. Nu are cort, va dormi sub cerul liber și se va ruga pentru sufletul ei și al familiei sale. Se simte întotdeauna împăcată când vine la Nicula. Multe persoane au ales să vină fără cort la Nicula, punându-și speranța în Maica Domnului că va alunga norii de ploaie.

„În unii ani au fost nevoiți să îndure ploaia mocănească încât ne minunam noi de ei ce mare le este credința. Alții înconjoară bisericuța de lemn în genunchi, ceea reprezintă manifestări de credință pe care le făceam și noi în tinerețe. Era mai ușor atunci. Minunea mare care se întâmplă la această sărbătoare este de fapt o minune adusă printre noi de dorința credincioșilor”, a precizat pentru noi starețul Nicolae Moldovan. Originar din Bistrița-Năsăud, Arhim.

Nicolae Moldovan este stareț la Mănăstirea Nicula din 2012.

Pregătirile pentru ziua de joi, la Nicula, erau marți în plină desfășurare/Foto: Dan Bodea

Pregătirile pentru ziua de joi, la Nicula, erau marți în plină desfășurare/Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Credincioșii veniți la mănăstirea Nicula înconjoară în coate și în genunchi biserica de lemn biserică de lemn, datând din secolul al XVII-lea/Dan Bodea

Credincioșii veniți la mănăstirea Nicula înconjoară în coate și în genunchi biserica de lemn, datând din secolul al XVII-lea/Dan Bodea

Ca în fiecare an, praznicul va fi precedat de tradiționalul pelerinaj „La Nicula colo-n deal”. Procesiunea va începe miercuri, 14 august 2019, de la ora 12.00, de la Biserica Sfântul Nicolae, din parcul central al orașului Gherla și va continua pe jos până la biserica de lemn din incinta Mânăstirii Nicula. Procesiunea va fi condusă de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, care îl va avea alături pe Înaltpreasfințitul Innocentios Byakatonda, Mitropolit de Rwanda și Burundi.

De la ora 18.00, pe altarul de vară al Mânăstirii va fi săvășită slujba Vecerniei Mari și a Litiei, iar de la ora 22.00, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului va fi scoasă din biserică și va fi săvârșită Slujba Utreniei și Prohodul Maicii Domnului. Toate aceste slujbe de priveghere vor culmina cu procesiuna icoanei, în jurul orei 2.00.

În ziua praznicului, joi, 15 august 2019, de la ora 9.00, tot pe altarul de vară, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, avându-l alături pe Mitropolitul Innocentios și înconjurat de un sobor de preoți și diaconi va săvârși Sfânta Liturghie și va rosti pelerinilor un cuvânt de învățătură.

Pelerinajul greco-catolic la Nicula

În acest an istoric pentru Biserica Greco-Catolică din România, 2019 – anul beatificării Episcopilor martiri pentru credinţă de către Papa Francisc la Blaj -, cu ocazia Pelerinajului tradiţional la Nicula, prezenţa spirituală a Arhiereului Iuliu Hossu la Nicula va fi arătată şi printr-un semn fizic: o părticică din moaştele Fericitului episcop martir va fi purtată în acest pelerinaj, de către urmaşul său pe tronul episcopal, PS Florentin Crihălmeanu episcop de Cluj-Gherla.

„Din nou, pelerinajul greco-catolic se va face, dar nu la mănăstirea şi biserica din care vocea Arhiereului Iuliu cobora peste popor, nu în locul în care, alături de Icoana Maicii Sfinte, şi marele Arhiereu era înconjurat de popor, pentru că, în acest loc din deal, de la mănăstire, în prezent, nici prin moaştele sale Fericitul Arhiereu Iuliu nu este invitat de către actuala administrare a celor care, în numele unei „drepte credinţe” (poate diferit înţeleasă), a acceptat să preia şi să păstreze acest sanctuar primit de la regimul comunist. Pelerinajul greco-catolic se va face ca în toţi anii de după căderea regimului de tristă amintire, dar la baza dealului, la biserica parohială greco-catolică din sat, în zona în care în urmă cu peste 300 de ani Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pentru prima dată a lăcrimat”, se precizează în comunicatul de presă transmis de episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla.

Repere din program

În după-amiaza de miercuri 14 august, la ora 16.00, pelerinii vor porni în procesiune, pe jos, de la capela „Duminica Sfintelor Femei Mirofore” din Gherla. Ei vor străbate drumul până la biserica parohială din Nicula, unde, de la ora 18.15, se va oficia slujba Vecerniei și apoi Paraclisul Maicii Domnului. Va urma cuvântul de învățătură ținut, ca în fiecare an, de către Păstorul eparhiei. Rugăciunea va continua întreaga noapte cu credincioșii care vor alege să facă această jertfă.

Joi, 15 august 2019, în ziua marii sărbători cunoscută și cu numele de „Sfânta Maria Mare”, la ora 9.30 va începe Sfânta Liturghie arhierească celebrată de către Preasfinția Sa Florentin, Episcopul de Cluj-Gherla împreună cu un sobor de preoți. La încheiere se va face rugăciunea către Fericiții episcopi martiri și venerarea moaștelor Fericitului Episcop Iuliu Hossu.

Postaţi un comentariu