Zilele Recoltei. Producătorii locali, din ce în ce mai îndrăzneți: cultivă vinete albe, broccoli, dar și varză sălbatică

Foto: Dan Bodea

Cea de-a treia ediție a Zileleor Recoltei au început în forță vineri dimineața. Cei aproximativ 200 de expozanți, producători de legume şi fructe, artizani şi mici fermieri au sosit la Cluj încă de la primele ore ale dimineții, nerăbdători să își aranjeze cât mai frumos standul pentru cumpărătorii clujeni, cu toate că accesul ar fi trebuit să se facă doar începând cu ora 8:00. Evenimentul se desfășoară în perioada 18- 20 septembrie pe platoul Sălii Sporturilor.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Clujenii au ocazia să cumpere produse de sezon la preţ de producător. Gospodinele care doresc să-şi facă aprovizionarea pentru iarnă vor putea alege fructe şi legume de sezon având la dispoziţie, în acelaşi loc, produse de calitate la preţuri avantajoase, vânzare tip en-gros şi producţie bio. La târg participă cultivatorii de cartofi din Râşca şi Dângău, dar şi legumicultori din comunele cu tradiţie în domeniu din Jucu, Apahida, Mănăstireni, Moldoveneşti, Sânnicoară, Chinteni, Floreşti, precum şi din alte localităţi ale judeţului Cluj.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Vinete albe

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Un produs ce poate fi văzut tot mai des pe tarabele producătorilor locali este vânăta albă, deși cei care o cultivă mărturisesc că își trebuie puțin curaj pentru a face acest lucru, întrucât lumea este destul de sceptică. „ Lumea nu prea vrea să cultive vinete albe. Semințele sunt de 100 de ori mai scumpe decât pentru cele normale. Noi am cumpărat semintețe și am zis să încercăm să vedem dacă are priză sau nu. Au ieșit, a fost chimie între vinete și pământul nostru. S-au făcut bine deși semințele sunt importate din Italia. Cine le cunoaște, cine le consumă de câțiva ani, vine deja la sigur. Știu că noi avem și ne caută pentru asta. Ne promovăm mai mult în piețele volante, la târguri, dar și pe Facebook. Avem o pagină, Grădina lui Vlad, unde postăm fotografii cu vinetele în toate stadiile de creștere. Lumea vrea să guste. Poate de aceea promovarea de la piață e mai bună ca cea online. Acolo degeaba spunem noi că sunt bune dacă lumea nu gustă. De obicei oamenii sunt sceptici, dar după ce încearcă o dată, revin și a doua oară”, spune Vlad Măcicășan.

Foto: Dan Bodea

Vlad Măcicășan / Foto: Dan Bodea

Un alt producător din Florești a mizat anul acesta pe un soi de varză sălbatică, fiind printre singurii din zonă care cultivă acesată legumă.„Tot timpul îmi place să cultiv ceva nou, ce nu mai are nimeni. Cultiv broccoli de vreo 8 ani. Acum deja au început să apară și la noi mai mulți producători. Am fost printre primii care am cultivat. Am cumpărat semințele după ce am cercetat puțin pe internet. De asemenea cultiv varză kale, o varză sălbatică foarte sănătoasă și bogată în vitamine. Am verde și roșie. Au arome diferite. Cea verde este creață. Nu este la fel de dulce ca varza cealaltă, dar e mult mai bună pentru sănătate. E foarte simplu de cultivat, fiind o varză sălbatică”, spune acesta.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Pe lângă legume şi fructe, clujenii au ocazia să cumpere ulei presat la rece, produse pe bază de lavandă, precum şi dulceţuri preparate după metode tradiţionale. Apicultorii clujeni expun, pe lângă mierea de albine, o gamă largă de produse apicole, iar patiserii oferă amatorilor de dulciuri ciocolată, turtă dulce şi prăjituri de casă.

De asemenea, sunt prezenţi mici fermieri clujeni care vând lactate şi produse din carne de porc, toate preparate după reţete proprii. Şi pentru că e toamnă, viticultorii au anunţat că vor stoarce strugurii chiar la târg, oferind vizitatorilor nu doar must proaspăt, ci şi ocazia de a urmări procesul tehnologic de obţinere a acestei licori, în mustăria tradiţională românească, cu teasc şi zdrobitor.

Ioan Cîmpean / Foto: Dan Bodea

Ioan Cîmpean / Foto: Dan Bodea

De la Zilele Recoltei nu puteau lipsi nici producătorii de țuică. Ioan Cîmpean, din comuna Sânmărtin este unul dintre aceștia. Bucătar de meserie, acesta știe toate secretele din spatele unei băuturi de calitate, dar și ce fel de mâncare se potrivește cel mai bine cu țuica de prune. „Am mai multe sortimente de țuică: de prune, de struguri, de fructe, iar mai târziu o să am și de pere. Cea mai bună și cea mai căutată e cea de prune, dar fiecare are o aromă specifică. Voi face anul acesta țuică din pere pădurețe și chiar așa voi și scrie pe sticlă: „țuică din pere pădurețe”. Fac țuică de vreo 20 de ani, dar de meserie sunt bucătar. Țuica merge cel mai bine cu pită și slană.

Cum se face țuica? Se adună fructele, se lasă la fermentat un anumit timp, iar după ce au fermentat se introduc la cazan. Sunt mai multe secrete pentru ca o țuică să iasă bună, dar cel mai important este să știi când să oprești cea de-a doua fierbere. Trebuie să faci asta într-un anumit moment. În caz contrar iese prea amară.

Nepoțica mea promovează țuica de struguri. Când mi-a venit ideea să fac și tuică de struguri, m-am tot gândit ce sticlă să fac. Și am îmbrăcat-o pe nepoțica în costum național și s-a potrivit perfect. Acum e în grupa zero. S-a bucurat că am pus-o pe etichetă.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Anul acesta doresc să plec și în Polonia cu Produs de Cluj. Mai sunt încă din două asociații, particip la multe târguri. Când am târg îi salut pe cei de la restaurant. Așa am și făcut contractul”, a declarat producătorul de țuică Ioan Cîmpean.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Alături de aceste produse tradiţionale, clujenii pot achiziţiona şi obiecte de artizanat şi bijuterii realizate manual de talentaţii meşteri populari clujeni.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Buna dispoziţie va fi întreţinută de artişti consacraţi şi ansambluri de dansuri populare din judeţul Cluj, iar pentru copii va fi organizat un atelier de sculptură în fructe şi legume, sâmbătă, între orele 13.00 -15 .00. Tot pentru cei mici, duminică, de la ora 10.00 artiştii de la Teatrul de Păpuşi vor prezenta spectacolul ”Magic Puppet”.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea


Publicitate

Postaţi un comentariu