Viziune nouă pentru Cluj. Cultura mişcă economia viitorului

Foto: Dan Bodea

300 de oameni din toate domeniile de activitate lucrează la elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a oraşului. Clujul este întors pe toate părţile şi analizat astfel încât viitorul lui să fie desenat cum trebuie măcar de data aceasta! Grupul care coordonează demersul a publicat zilele acestea un draft cu punctele principale ale viziunii asupra dezvoltării Clujului în următorii 15-20 ani. Se aşteaptă părerea şi contribuţia oricărui cetăţean interesat la acest set de valori, ţinte propuse pentru ca viaţa în oraşul nostru să fie una mai bună. 26 de grupuri de lucru coordoonate de cei mai buni oameni din domenii diferite lucrează la acestă strategie care urmează noua viziune asupra viitorului acestui oraş. Pentru prima dată nu se mai discută doar de infrastructură ci de cultură!

CMPG (Clujul Management and Planning Group) împreună cu Asociația Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 și Primăria Cluj-Napoca propun spre dezbatere publică viziunea de dezvoltare a orașului. Formularea acestei viziuni face parte din procesul de planificare strategică a orașului, fiind o articulare a viitorului dezirabil al comunității clujene.

Iată principalele idei formulate într-o prezentare publică, idei care vor sta la baza conceperii strategiei:

Orașul Cluj-Napoca își definește dezvoltarea în termenii calității vieții locuitorilor săi. Este un spațiu al realizării individuale și colective, cu cetățeni activi, un mediu economic creativ, complex, dinamic și competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat și să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunității.

 

Clujul este un model de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă, performantă, în care cetățeanul este partenerul administrației.

 

Clujul este un pol de excelență academică, unde mediul universitar angajat în viața comunității este sursă a creativității, inovației și cercetării.

 

Clujul este un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura reprezintă un factor transversal în organizarea comunității, fiind motorul transformării sociale și regenerării urbane.

 

Clujul se definește ca un oraș european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural.

Cluj-Napoca este o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și responsabil.”

Transilvania Reporter a discutat acest subiect cu oameni implicaţi şi interesaţi de acest demers şi vă redăm primele reacţii la această viziune propusă.

Călin Hinţea, unul dintre coordonatori, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie spune că această viziune a reieşit în urma unor analize îndelungi pentru că aproape  fiecare cuvânt este un concept, exprimă o idee şi s-a urmărit simplitatea exprimării. Iar noutatea surpriză o reprezintă introducerea conceptului de cultură ca resursă de dezvoltare. “ Viziunea pe care o supunem dezbaterii pe parcursul lunii decembrie precede Startegia şi spune cam unde am vrea să ajungem şi ce ar trebui să urmărim ca linii directoare. Ca noutate absolută ea pune în prim-plan cultura, ca resursă neconvenţională de dezvoltare economică. De mare ajutor în a convinge că acesta este drumul ne-au fost apariţiile din presa Occidentală în care oraşul Cluj a fost prezentat ca oraş al viitorului în ceea ce priveşte arta, cultura.  În plus, conceptul cheie acolo este calitatea vieţii care însemnă accesul la educaţie, sănătate, cultură etc. Nu este o muncă uşoară, noi ne-am ocupat numai de metodologie, greul este pe grupurile de lucru  dar sperăm să avem  un document final care să unească acest oraş.”

Şerban Ţigănaş, arhitect, preşedintele OAR crede că viziunea asupra dezvoltării Clujului  care ni se propune acum este net superioară celei anterioare şi că, pentru prima dată este una integratoare. “Partea cea mai interesantă este aceea că oraşul Cluj îşi propune să fie unul incluziv, îşi asumă asta pentru prima dată. Adică, mie personal mi se pare că n-am făcut mare lucru până acum pentru că eram fărâmiţaţi, mai multe comunităţi care nu interacţionau, ori, cultura evenimentele publice au tocmai rolul de a aduna oamenii la un loc şi de a creea o comunitate”.

Cât priveşte dezvoltarea economică, viziunea oraşului insistă pe un mediu economic creativ, complex, dinamic şi competitiv. „Am participat la dezbaterile legate de viziunea de dezvoltare şi pot spune că e o cale de plecare către viitor. Sigur am avut şi câteva amendamente, unul fiind cel legat de faptul că pe lângă sănătate şi învăţământ, IT-ul şi serviciile bancare nu trebuie neglijate. Iar un alt element important este să se înţeleagă foarte clar că administraţia lucrează pentru cetăţean, e în slujba lui şi nu un supra-stat. Cert este că Clujul poate să profite de situaţia actuală şi să îşi marcheze viziunea proprie. Pentru că este clar că avem zone cu sclipire, chiar dacă nu se alocă resurse pentru cercetare. Şi avem proiecte care pot sparge perceptele învechite. O zonă în care ştiu că se lucrează în „laboratoare” este chiar cea energetică şi nu e exclus ca peste câtva timp aceşti oameni să iasă cu soluţii la preconizata criză energetică. Important e că avem un suport de la care să pornim, avem generaţiile tinere cu mult entuziasm, cărora este însă esenţial să le creem cadrul de bunăstare ca să nu plece”, a declarat economistul, Iosif Pop.

Strategia la care lucrează 26 de grupuri conduse de cei mai buni oameni din domeniu şi alţi 10-15 membri se preconizează că va fi gata în prima parte a anului viitor.

 

Cultura ne face capitală!

Asociaţia Cluj Capitală Culturală a lucrat şi ea la elaborarea viziunii de dezvoltare pentru următorii ani, iar rolul acestui sector a fost luat foarte în serios. „Oraşul nostru are oportunităţi specifice pe care le poate dezvolta în viitor. Pornim de la ceva ce există. De exemplu, Clujul este deja într-o anumită măsură un oraş creativ, aşa cum apare menţionat şi în viziune, pentru că luând în calcul indicele de creativitate culturală suntem imediat după Bucureşti. Pe de altă parte, putem spune şi că suntem un oraş care experimentează şi bugetul participativ e un asemenea experiment”, a precizat preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Moroşan.

Acesta a subliniat că, prin candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană, Cluj-Napoca a ajuns la o repoziţionare a culturii. „Cultura a devenit o prioritate transversală pentru că până nu demult cultura era doar la capitolul „şi altele”. Adică o putem găsi în legătură directă cu toate celelalte sectoare de dezvoltare ale oraşului, economic, universitar, administrativ. Iar vineri noi chiar avem dezbaterea privind strategia pentru cultură pornind de la această viziune”, a precizat Moroşan. Care a adăugat că de un an circa 40 de entităţi lucrează la conceptul de candidatură care va fi prezentat în ianuarie. „Unul dintre criteriile pentru candidatură este existenţă strategiei pe termen lung, ori noi tocmai pe asta ne-am concentrat. Şi acum vom face legătura între viziune, strategie şi măsurile concrete de realizare”, a precizat Florin Moroşan.

Autori: Ruxandra Hurezean, Claudia Romitan


Publicitate

Postaţi un comentariu