Sarcofagul reginei Nefertiti, descoperirea secolului

Foto: Cris Bouroncle

Arheologii care studiază  mormântul faraonului Tutankamon, presupun că au descoperit  o uşă secretă, care ar duce către o cameră mortuară nedescoperită până acum unde s-ar afla sarcofagul  reginei Nefertiti. Ministerul Antichităţilor din Cairo a aprobat ca profesorul arheolog britanic Nicholas Reeves, să continue cercetările. Dacă Reeves are dreptate, aceasta ar putea fi cea mai mare descoperire arheologică din Valea Regilor, după cea din 1922, când a fost descoperită camera mortuară şi mumia lui Tutankamon. Arheologul britanic susţine că a descoperit o intrare secretă într-un perete din camera funerară a celebrului faraon care  duce spre o altă încăpere unde s-ar afla  presupusa mama (după alte surse mama vitregă) a faraonului Tutankamon, regina Nefertiti. Celebră pentru frumuseţea ei, Nefertiti a dispărut brusc din descrierile epocii, iar mormântul său nu a fost cunoscut niciodată, de la moartea reginei, în anul 1340 î.e.n.

După analizele pereţilor făcute cu scanere, profesorul Reeves presupune că a descoperit o intrare secretă care duce într-o  cameră unde s-ar afla  sarcofagul celebrei Nefertiti. Specialiştii în egiptologie au fost nedumiriţi de-a lungul timpului de faptul că încăperea unde era aşezat Tutankamon avea dimensiuni destul de mici. Tocmai de aceea profesorul Reeves crede că aici exista inițial o cameră dublă unde era depusă Nefertiti. Moartea neașteptată a faraonului Tutankamon la numai 19 ani a făcut că sarcofagul acestuia să fie depus în mormântul în care era depus şi sarcofagul lui Nefertiti, motiv pentru care constructorii egipteni  au împărţit camera, construind doua portaluri care au fost zidite ulterior şi acoperite cu desene.

Acum 3000 de ani în Valea Regilor un loc aflat în apropierea râului Nil, lângă oraşul antic Theba au fost construite peste 80 de morminte pentru faraonii și nobilii egipteni. Din păcate  aproape toate mormintele de aici au fost jefuite cu mult înainte de descoperirea arheologilor. Printre puţinele locuri care au scăpat de hoţi s-a numărat mormântul lui Tutankamon. În 1922 arheologul Howard Carter a descoperit întâmplător camera faraonului intactă. Intrarea în mormânt era  săpată în stâncă ascunsă sub intrarea în mormântul lui Ramses VI. Mumia şi comorile nepreţuite erau la locul lor, motiv pentru care a fost considerată o descoperire epocală.

Între 2007-2009, Tutankamon precum şi alte mumii regale au fost supuse mai multor studii detaliate antropologice, radiologice şi genetice. S-a descoperit că Tutankamon suferea de malarie tropică şi o necroză  avasculară a oaselor. Se presupune că o fractură subită suferită la picior, (probabil în urma unei căzături), ar fi putut deveni o problemă mortală în condiţiile în care s-a produs şi o infecţie asociată cu malaria. Aici s-au găsit uleiuri şi produse cosmetice; jocuri, instrumente muzicale, accesorii pentru scris, vase, oale, coşuri şi provizii.

Bustul lui Nefertiti a fost sculptat în calcar şi ghips, apoi pictat, acum 3300 de ani. Este una dintre cele mai faimoase opere de artă ale epocii faraonilor egipteni. A fost descoperit în 1912 de un arheolog german.

Bustul lui Nefertiti a fost sculptat în calcar şi ghips, apoi pictat, acum 3300 de ani. Este una dintre cele mai faimoase opere de artă ale epocii faraonilor egipteni. A fost descoperit în 1912 de un arheolog german.

Tutankhamon a murit în 1323/1324 î.Hr., la vârsta de 19 ani. Nefertiti regina Egiptului (1353-1336  î.Hr.) presupusa mama (vitregă) a lui Tutankamon, a fost considerată  „o frumuseţe rară”. Se presupune că a murit subit în urma unei epidemii. Moartea reginei nu este menţionată în nici un document oficial al epocii, unii istorici afirmând că ar fi căzut în dizgraţie. Mormântul lui Tutankamon  este compus din  anticameră, cu trăsuri şi stătui ale paznicilor în mărime naturală. O încăpere destinată depozitării urcioarelor cu vin şi proviziilor de hrană, trezoreria şi camera funerară decorată, cu patru altare masive de lemn aurit şi trei sicrie suprapuse. În ultimul se afla mumia regelui.

Bustul lui Nefertiti a fost sculptat în calcar şi ghips, apoi pictat, acum 3300 de ani. Este una dintre cele mai faimoase opere de artă ale epocii faraonilor egipteni. A fost descoperit în 1912 de un arheolog german.


Publicitate

Postaţi un comentariu