Reportaj multimedia. Viața amară a celor care ne îndulcesc vara

De ani de zile administrația Clujului nu reușește să rezolva problema „pepenarilor”/ Foto: Radu Bărăian

Orașul Cluj este plin de tarabe cu pepeni verzi și galbeni. La „un leu jumate kilogramul”, cum spun comercianții, pepenii stau cu sutele, unii peste alții, și așteaptă să fie luați acasă. În fiecare cartier al orașului, vânzătorii îmbie trecătorii să cumpere pepeni galbeni și verzi.

Aproape lângă fiecare tarabă improvizată se află și câte un loc de dormit. În spatele muntelui de pepeni se vede câte un cort, o saltea sau chiar pământul bătătorit – mulți dintre ei dorm pe jos. În timpul zilei „pepenarii” au grijă de cântare și se mai uită, în timp ce vând, de copilașii lor. Așa face și doamna Nadia, care are o tarabă pe strada Observatorului. S-a mutat la Cluj până în luna august, dar va pleca înapoi mai repede, dacă se vând bine și rămâne fără marfă.

În Mănăștur, la capătul liniei de tramvai, nu mai puțin de 20 de tarabe pline ochi cu pepeni. O vânzătoare se plânge că o doare spatele, fiindcă a dormit pe pietre, și spune că se spală cu apă de la muncitorii care lucrează la tramvaie. „Vindem slab, suntem îndatorași la bănci până peste cap, ne facem griji că în august deja se ieftinesc pepenii, ajung de la un leu jumate la un leu și după aia mai puțin!”, se plânge vânzătoarea.

În filmarea de mai jos, una dintre vânzătoarele de pepeni din Piața Mărăști se plânge de condițiile în care este nevoită să trăiască.

În Grigorescu, altă vânzătoare de pepeni, Eufrosina Drăgan, în vârstă de 62 de ani, spune că se ocupă cu asta de când se știe și fiul ei vinde tot în Cluj-Napoca, la altă tarabă.

Pe strada Fabricii în zona Madeco, cinci tarabe. La una din ele vinde o tânără de 18 ani, cu un copil în brațe. Are cortul amplasat la ieșirea din curtea unei case. Chiria în astfel de condiții este mare, dar măcar au acces la baie și la bucătărie. La una din tarabe vinde singură o fetișcană de 15 ani. Nu departe, o copilă de nu mai mult de 10 ani, băga cu greu în plasa unui cumpărător un pepene de vreo 10 kilograme. Fetița spune că mama și fratele ei sunt plecați și că ea este responsabil cu pepenii pe ziua respectivă.

Problemele din spatele pepenilor

În Mărăști se văd cu ochiul liber condițiile mizere în care trăiesc comercianții de pepeni. Toți se plâng că nu au primit niciun fel de ajutor din partea primăriei. Au plătit 250 de lei ca să aibă acces o toaletă publică și 250 de lei ca să poată beneficia de un tomberon pentru gunoi. Apă pentru a se spăla cumpără sau le dau femeile care lucrează la restaurantele din zonă, în schimbul pepenilor. Spun că la prețul pe care îl plătesc pentru chirie ar trebui să primească măcar niște suporturi de lemn, ca să nu își țină marfa pe pământ. Niciunul dintre ei nu a vrut însă să spună care este acest preț. De asemenea, responsabilii cu comunicarea ai Primăriei Cluj-Napoca nu au putut fi contactați pe parcursul zilei de ieri. Potrivit HCL 413/2011, chiria pentru „pepenari” este de 1, 56 de lei/mp în regim lunar.

Mai jos găsiți o galerie foto cu o parte din tarabele „pepenarilor” din cartierele Zorilor, Grigorescu, Mărăști și Mănăștur.

Text: Laura Goarnă
Foto/Video: Radu Bărăian
 


Publicitate

Postaţi un comentariu