Clujul îşi trece în istorie primul primar condamnat

Sorin Apostu a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare

După mai bine de un an şi jumătate de cercetări, jocuri de-a arestul şi libertatea, apeluri şi recursuri, junghiuri şi băi de recuperare, artificii şi chichiţe avocăţeşti, fostul primar clujean Sorin Apostu (PDL) a fost condamnat la 3 ani şi şase luni de închisoare cu executare. Sentinţa dată ieri de Curtea de Apel Mureş poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar probabilitatea ca ea să rămână aşa este foarte mare. Şi faptul că pe lângă acuzele procurorilor DNA vine şi o sentinţă a unui complet de judecată face ca lucrurile să se limpezească tot mai mult în privinţa vinovăţiei lui Sorin Apostu, cu toate părerile contrare exprimate anterior de apropiaţi ai acestuia, inclusiv de Emil Boc.

Prin această decizie, Sorin Apostu intră în galeria selectă – dar tot mai extinsă – a persoanelor cu funcţii importante în administraţia locală din Transilvania care arată că ardeleanul aşezat şi corect nu mai e chiar ce a fost odată. Asta dacă îi asimilăm ca ardeleni pe un focşănean precum Sorin Apostu sau pe un argeşean precum fostul primar de Baia Mare, Cristian Anghel.

8 ani şi 8 luni = 3 ani şi 6 luni

Potrivit sentinţei date ieri de Curtea de Apel Mureş, Sorin Apostu – judecat alături de soţia sa, Monica Undina Apostu, de omul de afaceri Călin Mihai Stoia şi de denunţătoarea Aspazia Droniuc – se face vinovat de mai multe fapte de corupţie, ale căror pedepse cumulate ar fi însemnat 8 ani şi 8 luni de închisoare. Iar dacă s-ar fi adunat şi totalul de 6 ani şi 8 luni pentru soţia sa (cu suspendare), ar ieşi peste 15 ani de închisoare pentru soţii Apostu. Dar a rămas, aşa cum e legea, doar pedeapsa cea mai mare: ”A condamnat pe inculpatul Apostu Sorin la 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (…). A condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de instigare la spălare de bani, în formă continuată, faptă comisă în legătură cu Droniuc Aspazia (…) 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (faptă comisă în legătură cu Droniuc Aspazia). (…) 1 (un) an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de primire de foloase necuvenite, faptă comisă în legătură cu cele două carduri de alimentare cu carburanţi emise de Rosal. (…) Inculpatul va executa în final pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare”.

Mai mult, din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni se scade şi perioada de arest din intervalul 10 noiembrie 2011 – 28 septembrie 2012.

Pedeapsa ar fi fost însă mai mare, dar Sorin Apostu a scăpat de câteva acuzaţii aduse iniţial: luare de mită, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Prin aceeaşi sentinţă Stoia Călin Mihai a fost achitat în ce priveşte infracţiunile de dare de mită, spălare de bani şi fals în înscrisuri, iar soţia fostului primar, Monica Undina Apostu, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, 3 ani închisoare pentru spălare de bani în formă continuată, 8 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Şi Monica Apostu a scăpat de infracţiunile de care a scăpat şi soţul său, dar n-au scăpat de partea financiară. Instanţa a dispus confiscarea de la soţii Apostu a sumei de 283.157, 41 lei, a menţinut măsurile asiguratorii, a dispus confiscarea cardurilor de carburanţi şi a obligat inculpaţii la câte 21.000 lei cheltuieli judiciare.

Sorin Apostu a fost acuzat de DNA că a luat mită 94.000 de euro în schimbul încheierii unor contracte legate de asigurarea parcului auto şi de salubrizare.

Zi-le unu, zi-le doi

Pe lângă Sorin Apostu, un caz cu rezonanţă naţională a fost şi cel al lui Radu Bica, fost vicepreşedinte al CJ Cluj, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, printr-o decizie a Tribunalului Cluj. El a fost arestat pe 1 noiembrie 2011, cu câteva zile înainte de Sorin Apostu, pentru luare de mită. ”În cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012”, se preciza într-un comunicat al DNA.

Cu numai o lună înainte de arestare, Apostu şi Bica păreau de neatins, ei însoţindu-i pe premierul de atunci, Emil Boc, şi pe ministrul Elena Udrea, la inaugurarea stadionului Cluj Arena şi la semnarea unui contract de 82 de milioane de euro din fonduri europene.

Ciudat este şi faptul că tensiunile dintre Sorin Apostu şi preşedintele democrat-liberal de atunci al CJ Cluj, Alin Tişe, erau foarte mari. Într-o postare pe blogul său, Alin Tişe făcea atunci un fel de profeţii legate de alunecarea şi căderea cuiva: ”Se spune că odată, demult, cineva a ajuns sus într-un copac. A fost urcat acolo primăvara, înainte ca mugurii să se transforme în frunziş. Era foarte frumos acolo, la înălţime. (…) Apoi a sosit toamna… (…) Încet crengile se golesc şi de frunze şi de rod, iar peste ele se aşează frigul şi lunecuşul gheţii. E tot mai greu să stai acolo, cocoţat pe creangă. Şi nimeni în jur. Cei care te-au urcat odinioară te-au părăsit în uitarea verii, când ai stat pitit între crengile pline de rod. Nimeni nu îţi mai aude chemările. Încet, creanga nu mai e palatul cu rod şi linişte de odinioară. Şi, deodată, aluneci şi cazi…”.

Aduceri aminte
*9 noiembrie 2011: Primarul Sorin Apostu a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore din partea procurorilor DNA Cluj, sub acuzaţia de luare de mită.
*11 noiembrie: Premierul Emil Boc a declarat că speră ca Sorin Apostu să-şi dovedească nevinovăţia.
*11 noiembrie: Prefectul Florin Stamatian este de părere că arestarea primarului Sorin Apostu poate lăsa urme asupra imaginii şi credibilităţii oraşului, care va avea nevoie de o perioadă de timp pentru a-şi reveni.
*14 noiembrie: Preşedintele Traian Băsescu a declarat că existau informaţii despre cazul Apostu de la Cluj de vreo şase luni, menţionând că ştia şi premierul Emil Boc.
*16 noiembrie: Potrivit motivării de arestare a Curţii de Apel Cluj, Sorin Apostu folosea un ”număr impresionant de aparate telefonice mobile” – 17 – la care schimba cartelele cu mare frecvenţă, şi avea întâlniri conspirative cu învinuiţii din dosar în parking-ul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, la etajul 5, loc despre care se spune că e ”în afara oricărui control al autorităţilor”.
*25 noiembrie: Prefectul Florin Stamatian a semnat ordinul de suspendare din funcţie a primarului Sorin Apostu.
*12 decembrie 2011: Premierul Emil Boc, preşedintele PDL, a declarat că el crede în nevinovăţia primarului Sorin Apostu şi speră ca acesta să demonstreze în faţa instanţei de judecată faptul că este nevinovat „pentru că a avut un rol decisiv în modernizarea Clujului”.
*6 ianuarie 2012: Sorin Apostu şi Călin Stoia au fost transferaţi din arestul IPJ Cluj în Penitenciarul Gherla.
*30 ianuarie: Ei au fost mutaţi de la Penitenciarul Gherla la Spitalul penitenciar din Dej din motive medicale.
*15 februarie: Primarul suspendat Sorin Apostu a demisionat din funcţie.
*21 februarie: ÎCCJ a decis strămutarea procesului de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Târgu Mureş.
*22 martie: Sorin Apostu şi Călin Stoia au fost transferaţi de la Penitenciarul Gherla la Penitenciarul din Târgu Mureş.
*28 septembrie 2012: ÎCCJ a decis eliberarea din arest a lui Apostu şi judecarea în libertate.
*29 septembrie: Emil Boc a declarat că va păstra legătura cu Apostu.
*1 octombrie 2012: Sorin Apostu se întoarce la catedra USAMV Cluj.
*15 iulie 2013: Curtea de Apel Târgu Mureş amână pronunţarea pe 25 iulie.

Ioan Hosu, sociolog: Dacă au făcut şcoala la Istanbul, mă aştept la peşcheş
Faptul că apare o incidenţă mai mare a criminalităţii gulerelor albe într-o zonă sau alta nu cred că trebuie legată neapărat de o incidenţă reală mai mare a fenomenului. Cred că ţine şi de gradul de documentare al instanţelor, DNA, poliţie judiciară etc. Nu cred că există diferenţe semnificative între regiuni sub aspectul comportamentelor etice sau mai puţin etice. Când vorbim de criminalitatea gulerelor albe, cred că vorbim şi de modul în care unii documentează şi investighează. Putem spune că investigatorii noşti sunt mai buni decât investigatorii lor. E un scenariu. Pe de altă parte, comportamentul sau gradul de civism ar putea fi aici o variabilă care explică o anumită incidenţă. Cred că e un complex de factori, poate şi reacţiile publice aici sunt mai prezente, mai vehemente şi condamnă într-o mai mare măsură astfel de situaţii.Ceea ce poate deforma percepţia e şi vizibilitatea publică a celor care au ajuns în vizorul organelor de investigaţii. Faptul că au fost primari sau persoane din anturajul unor politicieni la vârf atrage mai tare atenţia. Trebuie să ne uităm şi la locul naşterii, la locul unde s-au format aceşti oameni. Că dacă au făcut şcoala la Istanbul şi făceau comerţ cu turcii în anii 90, mă aştept să facă comerţ turcesc şi acum. Peşcheş, baclava etc

Bistriţa blues

Nici judeţul Bistriţa Năsăud n-a fost scutit de scandaluri la nivel înalt. În vizorul DNA au intrat fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului Ioan Andreica şi preşedintele CJ, Liviu Mihai Rusu. Potrivit DNA, Ioan Andreica era acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, trafic de influenţă, dare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare de bani, iar Liviu Rusu era acuzat de luare de mită şi folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Un alt caz răsunător a fost cel al fostului ministru bistriţean al Muncii, Ioan Nelu Botiş, acuzat de conflict de interese, dar achitat în cele din urmă.

Primarii „penali” ai Băii Mari

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, este cercetat de DNA pentru luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, respectiv efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte. Potrivit DNA, „în cursul anilor 2011 – 2013, învinuitul Cherecheş Cătălin, primar al municipiului Baia Mare, a pretins şi primit sume de bani cu titlu de foloase necuvenite de la reprezentanţii a cinci societăţi comerciale, pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi pentru a favoriza aceste societăţi comerciale în procedurile de achiziţie publică organizate de Primăria municipiului Baia Mare, atât cu ocazia atribuirii contractelor cât şi pe parcursul derulării acestora”. De asemenea, Cherecheş mai este acuzat că a făcut demersuri pentru modificarea acţionariatului la două firme astfel încât apropiaţii săi să devină acţionari şi/sau administratori ai acestor societăţi comerciale în cazul preluării trustului media eMaramures.

Pe de altă parte, fostul primar al municipiului Baia Mare, liberalul Cristian Anghel, a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie, în 17 martie 2010. Sentinţa a fost pronunţată de instanţa Curţii de Apel Cluj, iar judecătorii au pus sechestru pe bunurile edilului, întrucât Primăria din Baia Mare are de recuperat de la acesta un prejudiciu în valoare de 394.000 de euro. Cristian Anghel a fost trimis în judecată în septembrie 2007, fiind acuzat de abuz în serviciu, în legătură cu supraevaluarea unui imobil din localitate. Anghel a fost unul dintre cei mai longevivi primari din România, ales prima dată în 1993. El a executat din condamnare 11 luni. În prezent este consilier personal al preşedintelui CJ Satu Mare, Adrian Ştef.

Satu Mare: Vinovaţii fără vină

Horia Anderco, fost primar al municipiului Satu Mare, a fost arestat în 2003. Acuzele aduse de procurori au fost de luare de mită şi abuz în serviciu. Împotriva sa au fost făcute 11 capete de acuzare. Anchetatorii au cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare. După ce a ispăşit 15 luni de arest preventiv, fostul edil a fost eliberat. În anul 2009, după şase ani de procese, acesta a fost achitat de către ÎCCJ. Anchetatorii au stabilit ca Horia Andreco ar fi pretins şi primit bani şi bunuri de peste două miliarde de lei de la reprezentanţii unor societăţi comerciale cărora, abuzând de calitatea pe care o avea ca primar, le-ar fi facilitat şi favorizat încheierea unor contracte pentru efectuarea de lucrări de reabilitare a străzilor ori construcţii de obiective, sau pentru a emite documente contrar îndatoririlor de serviciu. Anderco a fost ales în funcţia de primar al municipiului Satu Mare în 1996, pe listele CDR. El a demisionat, în aprilie 1999, din PNŢCD, fiind reales ca independent în funcţia de primar la alegerile din 2000. După câteva luni, Anderco s-a înscris în PSD, fiind ales vicepreşedinte al filialei judeţene. În prezent, Anderco este angajat al Primăriei Satu Mare.

Un alt demnitar sătmărean, care de-a lungul timpului a avut probleme cu justiţia, este Ştefan Szabo, fost preşedinte al CJ. Acesta a fost acuzat că în perioada octombrie-decembrie 2006, împreună cu deputatul sătmărean Erdei – Doloczki Istvan şi cu complicitatea fostului subprefectului Rudolf Riedl, actualmente vicepreşedinte al CJ Satu Mare, a determinat alocarea unor sume de bani de la bugetul de stat, destinate realizării unor programe ale comunităţilor locale, în favoarea unor comune din judeţul Satu-Mare, administrate exclusiv de primari ai UDMR. El a revenit în atenţia opiniei publice odată cu ancheta DNA demarată împotriva comisarului sătmărean Adrian Bota. Acesta a fost acuzat că ar fi cerut şi obţinut de la Ştefan Szabo două cabinete medicale. În schimbul acestora, comisarul Bota ar fi trebuit să dispună neînceperea urmăririi penale în cazul hotelului Dacia. Adrian Bota a fost condamnat recent la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul menţionat. Ştefan Szabo a scăpat şi în prezent se ocupă de propriile afaceri.

Primarii problematici ai Sălajului

Nereguli sesizate de unii dintre cei implicaţi ori descoperite la diverse controale au făcut ca mai mulţi primari din Sălaj, în funcţie ori după încheierea mandatului, să ajungă în atenţia organelor de cercetare penală pentru fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.

Prima condamnare într-un astfel de caz a avut loc în aprilie 2007, când primarul comunei Plopis, Pisek Francisc, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. El a fost acuzat că a înlesnit încheierea unui contract de prestări servicii între o societate comercială şi primărie. Câţiva ani mai târziu, a venit rândul primarului din Mirşid, Sebastian Avram, să fie condamnat la închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu pentru că, în timpul mandatului 2004 – 2008, cu ocazia derulării procedurii de atribuire a lucrării de reabilitare şi extindere la Şcoala Popeni, ar fi încălcat prevederile legale privind achiziţiile publice, cauzând un prejudiciu în valoare de 69.024 de lei. O lună mai târziu, Viorel Cristut, fostul primar al comunei Horoatu Crasnei, a fost condamnat şi el la şase luni de închisoare pentru fapte asimilate infracţiunii de corupţie. La sfârşitul anului 2011 a fost trimis în judecată şi un primar în exerciţiu, cel al comunei Ip, Ioan Boer, suspendat ulterior din funcţie. Potrivit anchetatorilor, el ar fi împroprietărit ilegal patru persoane cu un teren. Magistraţii Judecătoriei Şimleu Silvaniei l-au achitat, zilele trecute, pe primarul în exerciţiu al comunei Măerişte, Vasile Lazăr. Acesta fusese trimis în judecată pentru corupţie, pentru că în 2009, în calitate de primar, ar fi efectuat mai multe plăţi fictive. Fostul primar al comunei Surduc nu a avut, însă, acelaşi noroc, fiind condamnat, în luna aprilie, de Judecătoria Jibou la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, tot pentru corupţie. Curtea de Apel Cluj a decis, însă, ulterior, suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Tot pentru corupţie sunt judecaţi, în mai multe dosare, şi fostul primar al comunei Românaşi, Dorel Fogădăuan, dar şi actualul primar al comunei Bocşa, Ioan Barou.

Bihor: Cuvinte nepotrivite

Prefectul de Bihor, Claudiu Pop, e în proces cu ANI, iar vicepreşedintele CJ, Ioan Mang, a rămas cu patalamaua de plagiator.

Prefectul judeţului Bihor, fostul deputat PSD, Claudiu Pop, este parte într-un proces care a ajuns în faza de recurs, la ÎCCJ. În mai 2011, Claudiu Pop a fost acuzat de ANI că nu poate justifica circa 150.000 de euro din averea personală, bani dobândiţi, din câte se pare, pe parcursul mandatului de parlamentar. El a afirmat că acuzaţiile formulate la adresa lui reprezintă ”o chestie politică”. După mai bine de doi ani de la acel moment, procesul în care este implicat cel ajuns între timp prefect al Judeţului Bihor se află în faza de recurs la ÎCCJ, unde a primit, de curând, un nou termen.

Un alt bihorean care se bucură de o tristă notorietate naţională este fostul ministru al învăţământului, Ioan Mang. Preşedinte în funcţie al PSD Bihor, el deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CJ. Mang a fost acuzat, în mai 2012, că, împreună cu soţia sa, Erika Mang, şi un alt cadru didactic al Universităţii din Oradea, a plagiat o serie de lucrări din domeniul comunicaţiilor şi codurilor corectoare de erori. Câteva zile mai târziu, politicianul social-democrat a demisionat de la conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale. El şi-a susţinut nevinovăţia şi a afirmat de mai multe ori că, dacă va fi găsit vinovat, se va retrage de la catedră. Şi totuşi, în ciuda deciziei Consiliului Naţional de Etică, ”instanţă” academică ce a decis că Ioan Mang a plagiat, el a continuat să îşi susţină cursurile la instituţia de învăţământ superior din Oradea.

Text scris de Marius Avram, Simona Munteanu, Ovidiu Mortan, Olimpia Man și Florin Budea


Publicitate

1 Comentariu

  1. andrei.ro spune:

    are Transilvania are multi primari corupti! Deci politicienii ardeleni nu-s cu nimic mai breji fata de aia din Dambovita.

Postaţi un comentariu