Verdictul experților pentru Capitala Europeană a Culturii: de ce a ajuns Cluj-Napoca pe lista scurtă?

Raportul celor 12 experți care au analizat dosarele de candidatură ale celor 14 orașe din România care candidează pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost făcut public marți, 26 ianuarie. Documentul prezintă analiza fiecărui dosar de candidatură și criteriile care au dus la alegerea pe lista scurtă (cazul orașelor Cluj-Napoca, Baia Mare, Timișoara și București), respectiv respingerea aplicațiilor. Astfel, în cazul Clujului, juriul a apreciat onestitatea cu care proiectul de candidatură prezintă problema comunității rome, subliniind însă faptul că proiectul are nevoie de mai multă deschidere în privința colaborării cu alte orașe europene.

În cazul dosarului de candidatură depus de Asociația Cluj 2021- Capitală Europeană a Culturii, juriul a apreciat faptul că perioada de pregătire a candidaturii a fost una de lungă durată, astfel încât în proiect au putut fi cuprinse multe dintre problemele majore ale orașului. De asemenea, juriul a apreciat faptul că sloganul candidaturii, „East-West” este un concept care rezonează cu orașul și strategia de dezvoltare a acestuia, lucru apreciat în special în contextul situației actuale cu care Europa se confruntă.

Cu toate acestea, juriul a notat faptul că dosarul de candidatură, chiar dacă prezintă un concept de deschidere a orașului spre Est și Vest, are prea puține proiecte care să presupună o mai bună colaborare cu Vestul și în special cu vecinii din imediata apropiere. Faptul că dosarul a prezentat onest relația cu comunitatea romă, prin sublinierea rupturii dintre oraș și romi, a fost de asemenea un motiv de aprecierea din partea celor care au analizat candidatura Clujului. În documentul de motivare a alegerii celor patru orașe care au intrat pe lista scurtă, în cazul Clujului, cei 12 experți au mai apreciat felul în care proiectul își propune să crească implicarea comunității în activități culturale, dar și dorința asociației de a implica industria locală în sectoarele creative.

Juriul a considerat candidatura Clujului ca fiind una dinamică și interesantă,   cu proiecte pe termen lung care să ajute la clădirea unui viitor pentru oraș. La capitolul recomandări însă, juriul a subliniat faptul că așteaptă mai multe proiecte realizate în parteneriat cu orașe din alte țări europene.

Timișoara

În ceea ce privește dosarul de candidatură al Timișoarei, juriul a apreciat intenția de a colabora cu alte orașe candidate din alte țări și a precizat că proiectele sunt ambițioase și strâns legate de strategia generală, iar în cazul în care echipa de implementare a proiectului va reuși să găsească o cale de finanțare anuală, proiectul de Capitală Europeană a Culturii va oferi Timișoarei o moștenire prețioasă.

București

Candidatura Bucureștiului a fost văzută de către juriu drept una capabilă să se plieze pe provocările pe care orașul le prezintă. Juriul a precizat că, pentru a doua fază a competiției, Bucureștiul va trebui să prezinte o strategie culturală aprobată de Consiliul General al Capitalei pentru a nu fi descalificați și că, până în cea de-a doua parte a competiției, candidatura trebuie să prezinte o viziune mai profundă, să explice mai în detaliu rolul instituțiilor culturale majore în viața orașului, să aducă un plan de promovare a proiectelor la nivel internațional, dar și să prezinte date mai bune cu privire la gradul de consultare al cetățenilor care nu fac parte din sectorul cultural.

Baia Mare

Baia Mare a atras atenția juriului prin prezentarea candidaturi, prezentare în care primarul Cătălin Cherecheș a scos în evidență faptul că orașul se află într-un punct critic, după o trecere rapidă de la un oraș industrial foarte poluat, spre un oraș „verde”. Edilul șef al orașului a mai precizat că populația romă, profund segregată în trecut, este una dintre cele mai importante preocupări sociale cu care orașul se confruntă, asigurând juriul că administrația publică este angajată în rezolvarea problemelor sociale. Juriul a apreciat de asemenea abordarea inovativă a programului de candidatură, cu precizarea că viziunea artistică e mai puțin dezvoltată decât juriul se aștepta și că există un posibil conflict între abordarea managerială a candidaturii și unele obiective concrete care țin de dimensiunea europeană a dosarului.

Vae Victis

Dintre orașele care nu au intrat pe lista scurtă, Craiova pare a fi cea mai mare perdantă. Candidatura oltenilor a fost considerată a fi lipsită de viziune și date concrete legate de capacitatea orașului de a fi Capitală Europeană a Culturii. Cu toate că la nivel național este un oraș turistic foarte apreciat, Alba Iulia nu a convins juriul, experiții reclamând lipsa proiectelor cu potențial de a implica oamenii din oraș. Văzută ca o candidatură atipică, dar cu mari șanse de a intra cel puțin pe lista scurtă, ideea de Capitală Europeană a Culturii propusă de orașul Sfântu Gheorghe nu a convins nici ea juriul, în timp ce Iașiul a eșuat, în opinia experților, să prezinte proiecte noi.

Alba Iulia

În cazul orașului Alba Iulia, juriul nu a fost convins că proiectele prezentate pot reprezenta oportunități de viitor pentru oraș, că sectorul cultural va reuși să implice comunitatea și că structura managerială a proiectului va avea responsabilități distribuite în mod corect, garantând astfel independența asociației care s-a ocupat de proiectul de Capitală Europeană a Culturii.

Craiova

Candidatura Craiovei a fost considerată de juriu ca fiind lipsită de viziune și structură, lipsind garanția că proiectele vor reuși să fie atrăgătoare pentru audiența europeană.  De asemenea, juriul nu a fost convins de faptul că orașul va putea manageria această oportunitate, întrucât candiatura Craiovei nu a dat de înțeles că orașul deține abilități de management cultural care să se ridice la nivelul de complexitate a unei Capitale Europene a Culturii.

Sfântu Gheorghe

Chiar dacă juriul a apreciat circumstanțele unice prezente în Sfântu Gheorghe, unde o minoritate națională este majoritară în interiorul comunității, cei care au analizat dosarul au precizat că proiectele sunt mai degrabă orientate spre o singură parte a comunității, lipsind astfel dimeniunea europeană. De asemenea, juriul aștepta de la proiectul asociației din Sfântu Gheorghe să prezinte proiecte care să transforme problema minorităților într-un subiect de dezbatere pe plan european și în urma căruia să fie identificate mai multe regiuni sau comunități cu care orașul Sfântu Gheorghe să dezvolte relații de cooperare.

Iași

Candidatura Iașiului a promovat ideea a 342 de proiecte culturale, 250 dintre acestea fiind proiecte deja existente, fapt ce a îngrijorat juriul care, în documentul de motivare, a precizat că titlul de Capitală Culturală Europeană promovează în primul rând dezvoltarea de programe noi și nu doar continuarea unora deja existente. Juriul a considerat ca abordarea propusă de Iași este una clasică, iar acest lucru va ajuta orașul în viitor, în contextul în care multe proiecte se află deja în derulare. Cu toate acestea, un mare dezavantaj pentru candidatura Iașiului a fost lipsa proiectelor care implică parteneriate și cooperarea cu alte orașe și țări europene.

Termenul pentru predarea dosarelor revizuite ale celor patru orașe rămase în competiție este 12 august 2016, iar întâlnirea pentru selecția finală va avea loc la București în 15-16 septembrie 2016.

Puteți citi întreg raportul aici (în engleză)