Vara lui 2019, cea mai caldă din istorie. 86% dintre români sunt îngrijorați de încălzirea globală.

În vara lui 2019 s-au simțit cele mai înalte temperaturi înregistrate vreodată în lume. La nivel mondial, este în creștere și activismul care promovează măsurile pentru reducerea încălzirii globale. În acest context, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat un sondaj de opinie pentru a evalua atât cunoștințele, dar și preocupările românilor alături de comportamentele lor față de aceste teme de dezbatere publică.

Datele acestui sondaj au fost făcute publice în 16 septembrie, ziua statuată de Organizația Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională pentru Conservarea Stratului de Ozon, pentru a contribui la eforturile de conștientizare a problematicii schimbărilor climatice și a nevoilor de intervenție la nivelul întregii societăți românești: factori de decizie, mediul civic și de afaceri, dar și cetățeni.

Ce cred românii despre schimbarea climatică?

96% dintre respondenți declară că au auzit despre încălzirea globală (toți cei care locuiesc în mediul urban, toți cei cu studii superioare și 99% dintre persoanele cu studii medii), iar 86% dintre participanții la studiu care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă. Aproape trei sferturi dintre intervievați menționează drept semne vizibile ale încălzirii globale din ultimii ani schimbările regionale în precipitații, temperaturi și anotimpuri, topirea ghețarilor – 18%, intensificarea uraganelor/apariția tornadelor – 15% și expansiunea deșerturilor/seceta – 11%. Aproape opt din zece respondenți cred că România este afectată de încălzirea globală și aproape nouă intervievați sunt de părere că România este poluată.

În opinia intervievaților, principalii factori contributori la efectele încălzirii globale și la poluarea resimțite în România  sunt numărul mare de autovehicule și traficul auto, defrișările și lipsa pădurilor. Principalele măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul României pentru a combate încălzirea globală sunt, în opinia persoanelor participante la cercetare: stoparea defrișărilor și campaniile de împădurire, restricționarea traficului, a mașinilor poluante, și încurajarea transportului alternativ.

Ce e de făcut?

Respondenții se declară interesați de campanii de ecologizare/colectare de deșeuri în proporții ușor scăzute (75%) comparativ cu cele referitoare la interesul pentru campanii de împăduriri (86%). Cu toate acestea, gradul de participare este mai scăzut în cazul celor din urmă (33%), comparativ cu primele (38%). Dintre cei care spun că iau măsuri pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice (73% dintre participanții la studiu), 92% declară că ei colectează selectiv deșeurile și că aruncă deșeuri doar în zona destinată acestora, având grijă să protejeze natura; 26% dintre ei spun că și-au achiziționat o mașină care consumă mai puțin sau e mai prietenoasă cu mediul și 12% spun că au instalat echipament care produce energie regenerabilă. Doi respondenți din zece declară că au donat bani pentru o cauză de protecție a mediului și aproape patru participanți la cercetare din zece susțin că au făcut voluntariat pentru o cauză de protecție a mediului.

Întrebați dacă ar fi dispuși să plătească în plus pentru a utiliza energie din surse regenerabile, care emit mai puține gaze cu efect de seră, pentru a combate încălzirea globală, 18% dintre participanții la cercetare spun că nu ar plăti suplimentar, dar alți 20% spun că ar fi dispuși să plătească cu 11% sau peste în plus pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Studiul a fost realizat pe 1.033 subiecți, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost ponderate după gen, vârstă, nivel de educație, regiune de dezvoltare și mediu de rezidență, conform structurii populației rezidente publicate de INS. Eroarea maximă tolerată este de 3%. Studiul integral poate fi consultat aici.

Postaţi un comentariu