Tradițiile culinare și meșteșugărești, “în vizită” la mall

Costume populare, ceramică, produse din piele, bijuterii lucrate manual, dar șimiere, dulcețuri sau murături și multe alte produse tradiționale au ajuns într-un loc cel puțin atipic și anume la… mall. Timp de cinci zile, în Food Court-ul Polus Center, vor „năvăli” obiecte tradiționale, dar și muzica populară, toate acestea cu scopul de a pro- mova artiști și producători veniți la Cluj din toată țara.
Artiști populari și producători locali din opt județe din toată țara se află până duminică la Cluj pentru a le arăta clujenilor produse tradiționale din diferite zone ale țărilor, precum Maramureș, Cluj sau Teleorman. La târg participă 36 de producători care au pe tarabe murături, dulcețuri, siropuri naturale, dar și obiecte de artizanat precum linguri de lemn, vase de lut, ceramică de Cucuteni sau costume și piese din portul popular tradițional. „Pe durata celor cinci zile vom avea și programe folclorice pentru a arăta că și cultura tradițională trebuie promovată chiar și în mall. Tinerii sunt tot mai interesați de tradiții, de costumele populare ale bunicilor și credem că vor fi interesați de produsele care se găsesc la acest târg”, spune Ramona Moldovan, directorul Asociației Produs de Cluj.
La cei 53 de ani ai săi, Ion Mitroi colindă România, dar și Europa, în lung și în lat, la târgurile de profil unde își expune arta. Imediat după ce a terminat facultatea, în anii ’90, Ion Mitroi a început să studieze ceramica de Cucucteni. Pentru pasiunea lui a renunțat între timp și la funcția de viceprimar al comunei Măldăeni, iar acum, alături de soția lui, merge la târguri din toată țara, dar și la evenimente organizate în străinătate.
„Ceramica aceasta exista înainte să se inventeze roata de olărit, acum 6.000-7.000 de ani. E o ceramică decorativă și nu utilitară, pentru că oalele nu sunt glazurate. E o tehnică specială, pentru că pictura se face pe crud, când vasul nu este uscat. Sunt culori naturale. E o ceramică spectaculoasă, care se adresează unui segment mai mic de populație. În general, lumea nu prea mai știe multe despre ceramică, dar mai cumpără și nu doar pentru oalele de sarmale. Cumpără mult străinii, care știu foarte multe despre ceramica de Cucuteni, de exemplu, și asta este foarte surprinzător. Chiar și copiii sunt interesați să învețe, iar anul trecut am avut la Sibiu zece studenți americani, o studentă din Franța și una din Marea Britanie care au cerut să învețe ceramica de Cucuteni”, explică ceramistul.
Din Uila, județul Mureș, vine Emil Tămășan. De pe cele aproximativ 20 de hectare ale fermei sale, Emil Tămășan produce cam orice ar putea și ar trebui să se afle în bucătăria unei gospodine: dulcețuri din toate fructele posibile, compoturi, murături, must sau miere, toate stau frumos aranjate pe taraba fermierului care se laudă că în acest an zacusca a fost campioană, cu o „recoltă” de peste 6000 de borcane.
„Avem produse de la ferma noastră pomicolă din județul Mureș și clienții pot cumpăra dulcețuri de toate felurile, siropuri naturale, țuică dar și murături. Am siropuri mai fine și suntem foarte mândri de zacusca noastră. Avem și combinații originale de murături, dar și «Iuțeală», o combinație de ardei iute cu ardei, gogoșari și ceapă. Se poate mânca goală sau cu cârnați, fiecare cum crede”, explică producătorul din județul Mureș.