Țara bătăii rupte din rai. Nepăsarea socială și neimplicarea instituțională, un mediu propice pentru multiplicarea abuzurilor împotriva copiilor

Moartea băiatului de 9 ani, ucis în bătaie week-end-ul trecut la Cluj, de către mama sa, a adus în atenția publică problemele grave din instituțiile menite să se ocupe de drepturile și protecția copilului, dar și lipse fundamentale în legislația românească aferentă. Deși fapta a fost consumată, chestiunea asignării și asumării responsabilității instituționale și sociale rămâne încă deschisă. CJ Cluj atacă DGASPC Cluj trimițând acolo corpul de control și sesizând Avocatul Poporului. Nici politica nu e indiferentă față de această problemă, abuzul împotriva copiilor considerându-se o problemă socială, nu una individuală, ceea ce face din strategia de luptă împotriva violenței în familie o chestiune cu miză politică.

Un copil de 9 ani a fost găsit mort, în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-o locuinţă din Cluj-Napoca, pe corpul acestuia observându-se urme de violenţă. Reprezentanții Poliției Cluj au confirmat că este vorba despre un deces rezultat în urma agresiunilor. Potrivit polițiștilor clujeni, principalul suspect este chiar mama băiatului, care a fost reţinută şi urmează să fie prezentată magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. Reprezentanții DGASPC Cluj vor face demersuri pentru decăderea din drepturile părinteşti a mamei care a fost reţinută. Cei doi frați ai băiatului decedat, de 9, respectiv 11 ani, au fost internaţi într-un centru de primire în regim de urgenţă al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Cluj, unde urmează să primească consiliere psihologică. Mai mult, s-a aflat și că înainte de a ajunge la centrul de primire Gavroche, copiii au fost consultați la UPU, iar acolo s-a constatat că și băiatul de 9 ani are urme violență pe corp.

Consiliul Județean arată cu degetul către DGASPC

Deoarece Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC) este o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, marți, 8 iulie, în regim de urgență, președintele Consiliului Județean Cluj a trimis Corpul de Control la DGASPC. Această instituție nu se află la prima abatere, din septembrie 2018 până la această dată fiind desfășurate 9 controale, o parte dintre acestea finalizate cu plângeri penale și 8 comisii de disciplină.

Analiza preliminară a documentelor ridicate ieri de către Corpul de Control indică deficiențe generale de sistem, deficiențe care provin dintr-o legislație neclară, excesiv birocratică ce nu analizează în profunzime situația copiilor pe tot parcursul evoluției cazurilor. Mai grav, documentele ridicate mai relevă și că psihologul de caz menționează faptul că deși „(mama copilului) este diagnosticată cu retard mintal și tulburare de personalitate asociată cu tulburări de comportament. Doamna este încadrată în grad de handicap grav (fără însoțitor). Alte aspecte menționate: impulsivitate, toleranță scăzută la frustrare, (…) în trecut a experimentat episoade de incoerență, comportament inadecvat/agresiv, ideație suicidară“ și deși aceasta a recunoscut că își lovea copiii, psihologul de caz a considerat benefică reintegrarea celor mici în familie.

În contextul controalelor din ultimele luni, Consiliul Județean Cluj a dispus un audit general extern la DGASPC Cluj și a sesizat și instituția Avocatului Poporului, punând la dispoziția acesteia toate documentele necesare.

Oana Mîndruț, președinte al organizației Life Education for All, cunoaște foarte bine detaliile acestui caz, tocmai fiindcă a lucrat cu cei implicați în această tragedie. Și în opinia sa, dincolo de vinovăția mamei, trebuie identificate responsabilitățile instituționale neonorate, tocmai pentru ca ceva de felul acesta să nu se mai repete.

Nicio tragedie de felul acesta, oricât de regretabilă, nu trebuie să fie degeaba. Trebuie să învățăm o lecție. Lecția pe care trebuie să o învățăm de data aceasta, foarte amară și dură, este că instituțiile statului nu trebuie să se ascundă în spatele unor regulamente și a unei legislații deficitare. Iar dacă aceste regulamente nu sunt în regulă, atunci ele trebuie schimbate.Interesul superior al copilului trebuie respectat cu orice preț, iar acest interes ar trebui să orienteze și comportamentul instituțiilor. Trebuie să îi găsim pe toți cei responsabili de moartea lui Luca. Oricum, e clar în această situație instituțiile statului nu și-au făcut datoria“, a afirmat Oana Mândruț.

Abuzul împotriva copiilor, o problemă națională

Deputatul independent Oana Bîzgan, împreună cu alți parlamentari, face parte din grupul celor care în ultimii ani s-au implicat activ în combaterea violenței domestice și a violenței împotriva copiilor. Într-o interpelare parlamentară adresată anul trecut Ministerului Muncii și Justiției Sociale, deputata Oana Bîzgan a cerut date exacte cu privire la numărul de abuzuri înregistrate împotriva copiilor în ultimii ani. La nivel național, pentru anul 2017 s-au înregistrat 11.769 de cazuri de abuz/neglijare/exploatare asupra copiilor, iar pentru prima jumătate a anului 2018, acest număr este de 6.428. La nivelul județului Cluj, pentru 2017, s-au semnalat de către profesioniștii din domeniu 182 de cazuri, iar în prima jumătate a anului 2018 s-au semnalat 77 de ocurențe de violență împotriva minorilor. În evidența biroului DGASPC, pentru județul Cluj, au intrat în perioada 2017 – iulie 2018, 227 astfel de cazuri. Oricum, din păcate, din cele 18.197 de cazuri de violență, sesizate la nivel național în perioada 2017- iulie 2018, doar 13. 438 au ajuns în atenția DGASPC.

Pornind de la răspunsul primit, deputata independentă susține că:

pentru anul 2017, cele mai multe cazuri de abuz, neglijare sau exploatare sesizate de către profesioniști au fost în Galați (1.005), București (785), Constanța (714), Mureș (684). De asemenea, s-a putut observa că din numărul total de cazuri sesizate de profesioniști în Sibiu și Vaslui, mai puțin de jumătate dintre acestea au intrat în evidența DGASPC locale. Pe lângă asta, începând cu anul 2008, România a implementat numărul unic European de asistență pentru copii 116 111, prin intermediul Asociației Telefonul Copilului. Abuzul asupra copilului nu trebuie interpretat doar la nivel individual, deoarece reprezintă o problemă a întregii societăți, iar consecințele acestui fenomen lasă amprente toată viața. Una dintre măsurile luate pentru a îndrepta aceste situații este și înființarea unui Registru Național automatizat al abuzatorilor. Registrul va permite cunoaşterea, supravegherea şi identificarea operativă a persoanelor care au comis fapte precum hărțuirea sexuală, traficul de minori, violul și agresiunea sexuală, astfel încât aceștia să nu mai poată fi puși în situații care ar favoriza recidiva“, conform celor afirmate de Oana Bîzgan pe pagina sa oficială.

Info
Abuzul şi neglijarea copilului reprezintă fenomene sociale complexe care pot fi definite din perspectiva psihologică, culturală sau legislativă, fiind încadrate ca forme de violență asupra copilului, alături de exploatare și de traficul de minori. Toate aceste forme de violenţă pot fi comise de către părinţi, persoane cunoscute de copil sau străine acestuia, precum şi de alţi copii. Aceste acte se pot produce atât în familie, cât şi în instituţii publice ori private, adresate copilului şi/sau familiei, precum şi în afara acestora. În România, conform Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, situaţiile de exploatare economică, abuz, neglijare şi orice formă de violenţă trebuie semnalate serviciului public de asistenţă socială sau direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv. Cadrul legal pentru ocrotirea copiilor faţă de abuzuri şi neglijenţă este asigurat în România prin Legea Nr.272 din 21 iunie 2004, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor.

Postaţi un comentariu