Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop și alți patru rectori s-au autosuspendat din Consiliul Național al Rectorilor până la redefinirea statutului acestuia

Conducătorii celor mai importante universități din România s-au autosuspendat din Consililiul Național al Rectorilor după ce consiliul a criticat inițiativele legislative ale Ministerului Educației fără a consulta toate universitățile din cadrul acestuia.

Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Academia de Studii Economice și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași s-au întâlnit la Iași în perioada 24-27 noiembrie în cadrul Consorțiului „Universitaria”. Ulterior întâlnirii, membrii Consorțiului au transmis prin intermediul unui comunicat de presă faptul că au luat act cu surprindere de poziția critică a Consiliului Național al Rectorilor față de o serie de propuneri legislative inițiate recent de Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice.

„Această poziție a fost exprimată printr-o adresă înaintată MENCS, în urma unei discuții din 14 noiembrie a.c., cu o parte dintre reprezentanții universităților. Rectorii primelor trei universități menționate — cele mai mari și mai prestigioase din România — nici măcar nu au participat la elaborarea de către CNR a vreunui document în acest sens și consideră, prin urmare, că el nu exprimă decât poziția unora dintre componenții CNR”, se arată în textul comunicatului.

Cei cinci rectori au luat act de „lipsa unei viziuni/strategii pentru evoluția învățământului superior din România,  recentele abordări ale Consiliului Național al Rectorilor în îndeplinirea misiunii academice, necesitatea modificării procedurilor de adoptare a hotărârilor Consiliului Național al Rectorilor prin luarea în considerare a ponderii fiecărei Universităti, necesitatea creșterii rolului Consiliului Național al Rectorilor în procedurile normative referitoare la învățământul universitar” și au decis autosuspendarea din CNR până la redefinirea statutului acestuia. 

„Ne-am autosuspendat pe o perioadă nedeterminată din Consiliul Național al Rectorilor. Am decis să luăm această poziție pentru ca în intervalul acesta în care suntem autosuspendați să putem face anumite schimbări, în măsura în care ne vor asculta ceilalți rectori. În prezent în România sunt 92 de universități, astfel că este vorba de 92 de rectori care participă la acest consiliu. Consiliul nu este eficient și vrem să îl facem eficient, să funcționeze și să ia măsuri care să ducă la creșterea învățământului românesc. 

Sperăm că vom găsi o cale de a reforma regulamentul de funcționare în care votul să nu fie egalitarist, în sensul că o universitate cu 30.000 de studenți are acum aceeași putere cu o universitate care are 50.000 de studenți sau votul unei  universități care are aproape 2.000 de cadre didactice are aceeași valoare ca o universitate care are 50 de cadre didactice. Trebuie o ponderare a acestor aspecte. Universitățile mari vor să impună o calitate a învățământului superior, dar alte universități, nu vreau să generalizez, dar vor să păstreze o limită de funcționare la minima rezistență, ori așa ceva nu se poate! Calitatea învățământului românesc trebuie mereu ridicată pentru a putea fi băgați în seamă de rakingurile internaționale și pentru a putea produce studenți la nivelul universităților din toată lumea. Suntem o țară care are pretenții!

Prin această poziție nu am făcut decât să tragem un semnal de alarmă în privința necesității reformării Consiliului Național al Rectorilor”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”.  

Detalii AICI.

„Universitaria” susține demersurile Ministerului Educației

Consorțiul „Universitaria” susține demersurile inițiate de Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, care ajută atât la dezvoltarea competitivității mediului academic românesc, cât și la ieșirea dintr-o serie de blocaje generate de grave inconsistențe legislative anterioare.

„Cele cinci universități își exprimă regretul că nu au fost consultați toți membrii CNR, prin dezbateri și prin vot, astfel ca poziția exprimată să poată fi cu adevărat reprezentativă și să contribuie la bunul mers al întregii comunități academice românești”, se arată în textul comunicatului.

Cele cinci universități prezente la Iași și-au cosolidat colaborarea

Universitățile prezente la Iași în cadrul Consorțiului Universitaria, au decis să întreprindă o serie de acțiuni comune pentru a deveni o forță de impunere a standardelor în învățământul superior românesc.

În perioada următoare, preocupările fundamentale ale celor cinci universități sunt creșterea calității învățământului superior și cercetării, realizarea clasificării instituționale și ierarhizarea domeniilor de studiu. Astfel, rectorii Consorțiului reuniți la Iași susțin continuarea demersurilor inițiate de actuala conducere a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice precum realizarea Meta-rankingului, clasament care a identificat cele mai vizibile universități la nivel internațional.

Cele cinci universități solicită diferențierea clară a finanțării de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, astfel încât să poată fi alocate fonduri pentru susținerea excelenței în instituții de interes național.

Un singur stand la târgurile educaționale internaționale

Reprezentanții universităților reunite la Iași au stabilit că este necesară o atitudine mai puternică comună nu doar la nivel național, ci și la nivel european. Astfel, universitățile vor avea o poziție comună la Bruxelles și vor participa cu un singur stand la târgurile educaționale internaționale.

Finanțarea accesului la literatură științifică va fi o altă direcție a demersurilor Consorțiului în perioada următoare. În prezent, universitățile românești riscă să piardă una dintre cele mai prețioase resurse – accesul la jurnalele internaționale de cercetare, proiectul ANELIS, finanțat până acum de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, aflându-se la final. Cele cinci universități susțin, în comun, necesitatea alocării de fonduri de la ANCSI pentru acest proiect și în următorii ani.

Mobilități între instituțiile de învățământ naționale

Un alt subiect abordat a fost realizarea de mobilități interne între instituțiile de învățământ din Consorțiul Universitaria, după un model asemănător programului Erasmus. Astfel, de exemplu, studenții de la UAIC ar putea studia la UBB un semestru, după care la întoarcere le-ar fi recunoscute creditele în integralitate. Consorțiul Universitaria solicită Ministerului Educației să elaboreze cadrul legal pentru a se putea implementa această inițiativă.

Reprezentanții Universitaria au mai abordat probleme precum inexistența unei strategii a infrastructurii de cercetare, necesitatea lărgirii autorității universităților în domeniul stabilirii capacității de școlarizare și a admiterii la master și debirocratizarea admiterii studenților internaționali.