Primele Doamne ale Americii, modele de stil şi implicare

Se spune despre preşedintele Statelor Unite ale Americii că este cel mai puternic bărbat de pe planetă şi se mai spune că în spatele fiecărui bărbat puternic stă o femeie pe care el se poate baza – adică o femeie şi mai puternică. Acestea sunt aşa numitele Prime Doamne, iar de multe ori exercită o fascinaţie şi mai mare asupra oamenilor decât soţii lor.

Primele doamne ale Americii sunt admirate, urmărite pas cu pas, ţinutele lor sunt îndelung comentate, iar acţiunile lor, puse sub lupă. Ele au evoluat foarte mult, în pas cu timpurile, însă unele au rămas în istorie, prin ceva al lor, care le-a deosebit de toate celelalte.

Spre exemplu, cea mai stilată primă doamnă rămâne, până astăzi, Jacqueline Kennedy, soţia celui de-al 35-lea Președinte al Statelor Unite, John F. Kennedy. Alintată „Jackie”, frumoasa şi distinsa doamnă ar fi împlinit 88 de ani pe 28 iulie.

Frumoasa care l-a cucerit pe JFK

Jacqueline Lee Bouvier Kennedy Onassis s-a născut la 28 iulie 1929, la Southampton, New York, SUA. A absolvit şcoala primară în New York City, acolo unde şi-a petrecut şi copilăria – alături de sora ei, Lee, şi de părinţii care se certau continuu şi care au divorţat într-un final, în 1937.

Jacqueline Lee Bouvier Kennedy Onassis a fost soția celui de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John F. Kennedy, și a servit ca Primă Doamnă în timpul președinției lui, până la asasinarea acestuia, în 1963.

Mama fetelor, Janet, s-a recăsătorit în 1942, cu Hugh Auchincloss, un industriaş foarte bogat, care le-a trimis pe Jackie şi Lee la cele mai bune şcoli.

Jackie a făcut primii doi ani de facultate la Vassar College din Poughkeepsie, New York, iar între 1949-1950 în Franţa, la Universitatea din Grenoble şi la Sorbona în cadrul unui program prin Smith College. Încă din adolescenţă făcea ravagii în rândul băieţilor, iar în Franţa, tânăra Jackie a înflorit. S-a spus că a avut mai multe relaţii în acea perioadă, cu scriitori şi artişti, cu politicieni şi afacerişti milionari, ba chiar şi cu prinţi.

La întoarcerea acasă în Statele Unite, ea s-a transferat la Universitatea George Washington din Washington DC, absolvită, în 1951, cu gradul Bachelor of Arts în literatura franceză.

După absolvire a fost angajată ca „Inquiring Photographer” la The Washington Times, calitate în care avea să îl cunoască pe John Fitzgerald Kennedy. Ea avea 24 de ani şi o frumuseţe răpitoare, plus inteligenţa, fiind o provocare pentru bărbatul de 37 de ani care avea deja o reputaţie de afemeiat.

Cei doi s-au căsătorit la 12 septembrie 1953, iar nunta lor a fost considerată „evenimentul anului”. La biserica St. Mary’s din Newport, Rhode Island, la ceremonia religioasă, au participat circa 700 de invitaţi, iar la petrecerea ce a urmat, la Hammersmith Farm, au fost invitate peste 1200 de persoane. Au rămas împreună până când el a fost asasinat, zece ani mai târziu.

Prime Doamne ale SUA, în faţă, de la stânga la dreapta: Lady Bird Johnson, Pat Nixon, Rosalynn Carter, Betty Ford; sus, de la stânga la dreapta: Nancy Reagan şi Barbara Bush

Extravaganţă, eleganţă şi lux

Relaţia dintre Jackie şi J.F. Kennedy a fost una presărată de infidelităţi (de ambele părţi), însă erau tineri şi frumoşi, iar publicul îi adora. Din căsătorie au rezultat şi doi copii, un băiat și o fată: Caroline (27 noiembrie 1957) şi John F. Jr. (25 noiembrie 1960). Jackie a mai pierdut doi copii, tragedii care aveau să îi aducă mai aproape şi să-i unească pe cei doi soţi.

Pe 8 noiembrie 1960, Kennedy a fost ales al 35-lea președinte al SUA, iar Jacqueline, la 31 de ani, devenea a treia cea mai tânără Primă Doamnă din istoria Statelor Unite.

Prima vizită în străinătate în calitate de Primă Doamnă a fost pregătită cu grijă, cel puţin din punct de vedere al garderobei. Jackie a avut ajutorul creatorului de modă Oleg Cassini, cel care i-a asigurat ţinutele pe toată perioada mandatului. Misiunea pe care i-a încredinţat-o acestuia părea simplă: ”Vreau să fiu femeia cel mai bine îmbrăcată din lume, fără să par femeia cel mai bine îmbrăcată din lume”, a spus Jacqueline.

Apariţiile sale din timpul vizitei prezidenţiale au impresionat atât de mult, încât, la întoarcerea în SUA, preşedintele Kennedy spus că el este „bărbatul care a însoțit-o pe Jacqueline Kennedy la Paris”. Iar acesta era doar începutul. Jackie a continuat să fie, până la sfârşitul vieţii, un adevărat „fashion icon” şi un simbol al eleganţei, luxului, extravaganţei. Se spune că avea nevoie de circa 30.000 de dolari doar pentru împrospătarea lunară a garderobei şi că ar fi cheltuit 700.000 de dolari într-o vizită de 10 zile în Iran. Şi-a pus amprenta şi la Casa Albă, în ciuda timpului scurt pe care l-a petrecut acolo: a făcut renovări complete şi a găzduit acolo spectacole de balet, de operă şi de jazz, precum şi expoziţii de pictură.

După ce Kennedy a fost asasinat, în 1963, Jackie a rămas în atenţia publică, fiind vânată mereu de paparazzi. În 1968 s-a căsătorit cu magnatul grec Aristotel Onassis, care i-a alimentat stilul de viaţă şi gusturile. Căsnicia a durat până în 1975, când Onassis a murit (şi i-a lăsat o avere de câteva milioane de dolari). Ea şi-a reluat cariera de jurnalist şi s-a implicat în activităţi caritabile şi proiecte sociale. În anul 1993, Jacqueline Kennedy Onassis a fost diagnosticată cu limfom non-Hodgkin, o formă de cancer, şi a murit la 19 mai 1994, la vârsta de 64 de ani, la New York.

Michelle, prima doamnă de culoare

Jacqueline Kennedy a fost prima consoartă de preşedinte american cu activitate proprie, care s-a remarcat individual de soţul ei. După ea, rolul de Prima Doamnă a devenit o adevărată instituţie, de care se ocupa, uneori, o armată de oameni.

Michelle Obama

Despre Jackie s-a spus că şi-a eclipsat soţul, sau cel puţin că devenise la fel de importantă ca şi el, în condiţiile în care cele mai multe soţii de preşedinţi preferau să rămână în umbră. Însă după ea au apărut tot mai multe doamne care nu aveau de gând să rămână doar soţii şi mame, ci şi-au folosit rolul în scopuri practice, construind campanii sociale, de exemplu.

Cel mai recent exemplu de Primă Doamnă admirată deopotrivă pentru frumuseţe şi pentru inteligenţă este Michelle Obama – prima femeie de culoare de la Casa Albă. Timp de 8 ani a stat alături de Barack Obama fără să facă nici cea mai mică greşeală, din niciun punct de vedere. A fost un model pentru femeile americane şi nu numai.  Absolventă a celebrei Universităţi Princeton. Michelle era femeie de carieră, mamă şi soţie, jonglând cu uşurinţă cu toate aceste roluri. Naturaleţea, pofta de viaţă şi caracterul puternic al acesteia au fost factorii care i-au adus admiraţia şi respectul întregii lumi. Plină de umor, jovială, prietenoasă, caldă, Michelle a avut doar apariţii elegante, fiind mereu lăudată pentru alegerile vestimentare. În calitate de Primă Doamnă, Michelle a urmărit să lege propria agenda de planurile legislative ale soțului său, concentrându-se, spre exemplu, pe problema obezității infantile în momentul în care Barack Obama și-a propus să reformeze sistemul de sănătate. A promovat intens alimentaţia sănătoasă, sportul şi mişcarea în rândul tinerilor americani, afectaţi în număr tot mai mare de obezitate.

După terminarea celor două mandate ale lui Barack Obama, a circulat zvonul (sau speranţa) că Michelle va candida ea însăşi la preşedinţie, pentru 4 sau 8 ani.

Hillary, Doamna de Fier

Şi Hillary Clinton a rămas în istorie ca o Primă Doamnă puternică, demnă şi implicată în politică – ea este, de altfel, prima şi singura Prima Doamnă care a fost aleasă în Senatul Statelor Unite. Ba chiar a candidat pentru funcţia supremă în stat şi ar fi putut să devină prima femeie preşedinte al Statelor Unite. A câştigat însă Barack Obama, iar Hillary a primit funcţia de Secretar de Stat. Apoi, anul trecut, a ajuns în „finală” alături de Donald Trump, care a câştigat mandatul de preşedinte al SUA.

Hillary Clinton

Hillary Clinton a fost mai puţin interesată de modă, promovând un stil de femeie puternică, îmbrăcată „business”, în costume cu pantaloni. Nu întâmplător, ea a fost prima „First Lady” care a avut un birou în Aripa de Vest (West Wing) a Casei Albe, alături de membri importanţi din personalul preşedintelui. Munca şi ambiţia stau la baza carierei sale, după cum singură a declarat: „Nu m-am născut First Lady şi nici senator. Nu m-am născut juristă, nici feministă, nici avocată a drepturilor civile. Nu m-am născut nici soţie, nici mamă”. Declaraţia apare în cartea „First Ladies – de la Eleanor Roosevelt la Hillary Clinton” a autoarei franceze Régine Torrent, apărută în 2006 în SUA (disponibilă şi în limba română). Volumul prezintă poveştile a unsprezece dintre femeile care au marcat, fiecare cu stilul ei, Casa Albă.
În cartea se vorbeşte despre Bess Truman, care corecta discursurile soţului ei, de Mamie Eisenhower, care a impus culoarea roz în America, sau despre ipostaze inedite din vieţile şi carierele doamnelor Lynda Bird, Pat Nixon, Betty Ford, Rosalynn Carter şi Nancy Reagan.

Mamie Eisenhower este prezentată drept acea Primă Doamnă în care se regăseau toate femeile americane obişnuite, din familiile americane obişnuite. Provenind dintr-o familie bogată, Mamie era foarte feminină, prefera culoarea roz şi îi plăceau panglicile. Era naturală şi spontană, se îmbrăca în roz şi a fost prima First Lady ce a preluat calitatea de preşedinte onorific al cruciadei împotriva cancerului. Era, pe scrut, total diferită de Bess Truman, care era puţin cam distantă, Eleanor Roosevelt, care era prea îndrăzneaţă, sau Lou Hoover, considerată prea… intelectuală.

Melania Trump, actuala Primă Doamnă

Actuala Primă Doamnă de la Casa Albă a stârnit controverse încă din timpul campaniei electorale, când au apărut în presă fotografii cu ea, dezbrăcată. Nu este un lucru ieşit din comun, dacă ne gândim că Melania Trump a fost fotomodel. Şi poate de aceea, în primele luni de la preluarea mandatului de preşedinte al SUA de către Donald Trump, Melania a fost o prezenţă foarte discretă. La început nici măcar nu a vrut să se mute la Casa Albă, ci a preferat să locuiască în New York alături de fiul său Barron, în apartamentul de lux al familiei situat în Trump Tower.

Melania Trump este imigrantă de origine slovenă şi a declarat că acest lucru, faptul de a fi crescut într-o societate comunistă, o determină să înţeleagă şi să aprecieze foarte bine valoarea și importanța libertății și a oportunităților egale – idealuri pe care a fost fondată America, ţara ei adoptivă.

Melania are 45 de ani şi este căsătorită cu Donald Trump din 2005 – iar gurile rele spun că ar fi avut mai mulţi amanţi influenţi, înainte de el. Cert este că viaţa ei s-a schimbat când l-a cunoscut pe magnatul american, la o petrecere, în New York. Ea avea 28 de ani, iar el, 52.

În ultimul timp, Melania pare să îşi fi intrat tot mai mult în rol. A fost alături de soțul său de-a lungul festivităților inaugurale, în momente istorice precum primul discurs al acestuia în Congres și a vorbit în fața soțiilor de senatori și membri ai Cabinetului la un dineu organizat la Galeria Națională de Artă. A găzduit evenimente la Casa Albă şi a rostit discursuri – deşi cel din campania electorală a stârnit alte controverse, căci presa şi-a dat seama imediat că au fost copiate pasaje întregi din discursul lui Michelle Obama adresat la Convenția Națională Democrată din 2008.

În ceea ce priveşte misiunea sa ca Primă Doamnă, Melania şi-a exprimat dorinţa de a lupta împotriva hărţuirii din mediul online, dar până acum nu a întreprins ceva în acest sens.

 

Activităţi de Prime Doamne

  • Hellen Taft (la Casa Albă din 1909 până în 1913) a fost prima care a susţinut obţinerea dreptului de vot de către femei.
  • Edith Wilson (1913-1921) a îndeplinit rolul preşedintelui în timpul convalescenţei soţului său, care suferise un atac cerebral.
  • Cea mai activă dintre primele doamne a fost Eleanor Roosevelt, care a influenţat decizia Statelor Unite de a se implica în cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, doamna Roosevelt a fost şi preşedinta comisiei pentru redactarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, pe care a prezentat-o de la tribuna ONU, la trei ani după moartea soţului său.
  • Lady Bird Johnson a militat pentru protejarea mediului, fiind printre pionierii din acest domeniu.
  • Betty Ford a provocat consternare, susţinând dreptul la avort. Totodată, a eliminat un tabu atunci când a recunoscut că suferă de cancer la sân.
  • Nancy Reagan şi Barbara Bush s-au implicat în multe activităţi caritabile.
  • Laura Bush a călătorit singură în Asia, Orientul Mijlociu şi Africa pentru a promova accesul femeilor la servicii medicale şi educaţie. Tot ea a încercat să încurajeze copiii să citească şi a luptat pentru cauze precum combaterea maladiilor cardiace la femei şi creşterea ajutorului primit de la stat de bibliotecile publice.


Publicitate

Postaţi un comentariu