Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Cu teoria stăm bine, practica ne omoară

Foto: Dan Bodea

De trei luni de zile Primăria Cluj-Napoca are la dispoziţie un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) elaborat de specialişti britanici în studii de trafic la cererea Ministerului Dezvoltării, cu o finanţare de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Planul este necesar în vederea finanțării proiectelor de transport urban, în cadrul POR 2014 – 2020, prin FEDR. Studiul are 300 de pagini şi propune o multitudine de soluţii pe termen scurt, mediu şi lung, pe perioada 2016-2030, la spinoasele probleme din traficul clujean, de la blocajele din zona centrală, până la locurile de parcare şi parkingurile care lipsesc din zone strategice, rute alternative pentru a ajunge dintr-un cartier în altul fără a mai „vizita” centrul., ori modernizarea transportului în comun.

Ce e foarte important, studiul include şi un plan cu 16 proiecte cu prioritate zero, acele „must do”, pentru realizarea lor fiind nevoie însă de o finanţare consistentă de circa 150 de milioane de euro. Din păcate încă nici una dintre aceste propuneri nu se regăsesc şi pe lista de investiţii în bugetul pe 2016 care se votează joi, 4 februarie.

PMUD încă se află în consultare

Potrivit biroului de presă al primăriei clujene PMUD este încă în faza „birocratică”. Adică versiunea la care primăria a ajuns prin consultare cu specialiştii va fi trimisă şi comunelor din zona metropolitană la care fac referire anumite soluţii propuse. Se aşteaptă propuneri şi din partea acestor comune, apoi varianta finală va trebui să primească un aviz de mediu. În fine, abia după aceea planul are şanse să intre spre aprobare în Consiliul Local, şi cândva în viitorul mai îndepărtat  posibil să se transforme şi în realitate.

Proiectele prioritate zero la care face referire PMUD includ modernizarea sistemului de transport în comun şi creșterea atractivității acestui tip de transport, soluţii inteligente pentru managementul traficului, o adevărată reformă a sistemului de parcări din oraş, crearea unei agenții metropolitane pentru planificarea transporturilor, dar şi creșterea cotei transportului nemotorizat, cu accent pe creşterea spaţiului pietonal şi extinderea reţelelor de piste de biciclete.

Sistemul de parcări, călcâiul lui Ahile

Una din cele mai grave probleme cu care se confruntă Clujul în ultimii ani este lipsa locurilor de parcare, atât în centru, cât şi în cartiere. „Primăria Cluj-Napoca este responsabilă de gestionarea locurilor de parcare disponibile pe străzi și în afara acestora. Ca în majoritatea orașelor din România, costurile cu parcarea sunt extrem de scăzute. Spre exemplu, un abonament anual de parcare într-o parcare multietajată dintr-o zonă de locuințe costă doar 110 lei, iar un abonament lunar nelimitat pentru parcarea în zona centrală costă doar 50 de lei. Costul unei ore de parcare în zona centrală variază între 1 și 3 lei. Ca urmare a blocării unui mare număr de locuri de parcare din centru de către utilizatorii cu abonamente, găsirea unui loc de parcare pe termen scurt în zona centrală este dificilă.

Gradul de ocupare general (inclusiv mașinile parcate ilegal) a fost determinat a fi de 112 %. În timpul efectuării măsurătorilor nu a fost văzut nici un loc de parcare pe stradă neocupat, iar când o mașină părăsea un loc de parcare, o alta aștepta deja să ocupe locul respectiv. O consecință a acestei situații este și faptul că mașinile în căutarea unui loc de parcare contribuie în mod nejustificat la congestia semnificativă de pe străzile din centru. Situația este de asemenea problematică în cartierele de locuințe. S-au efectuat sondaje privind gradul de ocupare a locurilor de parcare pe perioada nopții (23.00 – 5.00) în trei cartiere, numărul de mașini parcate ilegal (dintre care o mare parte pe trotuare) fiind aproape egal cu numărul de mașini parcate legal” se arată în studiu. Dacă pe timpul nopţii cel mai rău stau la acest capitol Mănăşturul şi Mărăştiul, pe timpul zilei, Zorilor se pare că este cel mai deficitar la locurile de parcare.

Park&Ride şi 20 de parkinguri de cartiere

Ce soluţii sunt? Construcţia a trei parcări supraetajate în centru (în Piaţa Mihai Viteazu, Piaţa Avram Iancu şi strada Avram Iancu) şi a altor 20 în principalele cartiere cu circa 2.000 de locuri. Şi asta până în 2020. Pe de altă parte, cele 1.400 de noi locuri de parcare care ar trebui amenajate în centru ar trebui taxate la tarife mult mai mari, pentru a încuraja oamenii care chiar lucrează în centru să nu mai vină cu maşina la serviciu şi să „blocheze” câte 8-9 ore locul de parcare cu un abonament pe care în prezent plătesc 50 de lei.

Reforma politicii de parcare presupune deci, în viziunea britanicilor care au lucrat la PMUD, eliminarea abonamentelor în zona centrală pentru nonrezidenți şi încurajarea parcării pe termen scurt, cu mai multe locuri pentru vizitatori, dar şi cu tarife mai ridicate. Potrivit calculelor, acest proiect este generator de serioase venituri, aproximativ 4, 1 milioane de euro anual. Banii ar putea fi folosiţi de primărie pentru construcția de noi structuri de parcare sub și supraterane, atât în zona centrală cât și în cartiere.

Pentru că axa de intrare dinspre Floreşti este cea mai aglomerată din punct de vedere al traficului se propune construirea unui Park &Ride în zona Polus. ”Trebuie realizate eforturi de marketing pentru îmbunătățirea funcționării parcării Polus Center ca P&R de facto. De asemenea e necesară construcția a patru parcări de tip Park & Ride, de câte 300 de locuri fiecare, în vecinătatea inelului rutier rapid în locațiile Bd. Muncii, Aurel Vlaicu, Gheorgheni / Unirii și Frunzișului”, se arată în plan.

Ce facem cu traficul

O altă problemă esenţială este managementul traficului. Soluţiile propuse nu sunt neapărat costisitoare şi multe dintre ele nu ar necesita un timp mare pentru implementare. Este vorba despre înlocuirea semafoarelor de generație veche cu sisteme moderne bazate pe funcționare adaptivă și integrarea subsistemului nou realizat în 2009-2011, reconfigurarea unor intersecții, în principal pentru creșterea priorității transportului public și transportului nemotorizat, îmbunătățirea siguranței rutiere a utilizatorilor vulnerabili (reconfigurare treceri de pietoni, facilități pentru cicliști) pe artere și drumuri colectoare.

Optimizarea rețelei de transport public

Şi transportul în comun trebuie să devină mult mai eficient şi atractiv pentru ca tot mai mulţi clujeni să îl folosească. În acest sens e nevoie de o reconfigurare a pachetului de rute, precum și  a frecvențelor şi capacităţlor de operare în orele de vârf, dar şi înnoirea flotei de transport în comun, fie că vorbim de autobuze, troleibuze sau tramvaie. La acestea se adaugă reorganizarea principalelor noduri de transport în comun: Gară – Autogară, Piața Mihai Viteazu, Piața Avram Iancu – Piața Cipariu.

Ca tot mai mulţi clujeni să folosească transportul în comun e nevoie ca acesta să se dovedească nu numai mai ieftin ci şi mai rapid. Ca atare una dintre principalele măsuri este stabilirea traseelor cu benzi prioritare pentru transportul în comun.

De asemenea, calitatea punctelor de oprire și a zonelor de așteptare ale transportului public este foarte importantă pentru păstrarea fidelității călătorilor și pentru atragerea de noi călători. La fel și locația stațiilor, având în vedere că numai 55 % dintre cele evaluate au acces bun.

Pietoni şi biciclişti

Pe viitor Clujul trebuie să ofere soluţii adecvate şi pentru transportul nemotorizat, fie că ne referim la pietoni sau biciclişti. PMUD propune amenajarea a circa 30 km de noi coridoare pietonale între principalele zone ale orașului şi amenajarea a circa 20.000 mp în plus pentru uz exclusiv nemotorizat și a circa 130.000 mp pentru uz de tip “shared space”. Dacă proiectul de bike sharing a reuşit cu foarte mare dificultate să ia startul, ce puţin parţial, toamna trecută, în PMUD se vorbeşte despre o etapă a II a pentru reţeaua de biciclete. Principalul obiectiv în acest sens este extinderea rețelei de piste de biciclete cu 57 km în interiorul orașului.

Pentru ca toate proiectele să poată fi realizate ar fi nevoie de peste 650 de milioane de euro, din care doar pentru proiectele „must do” e necesară suma de 150 de milioane de euro. În studiu se ofereau trei scenarii alternative pentru lista finală  de proiecte şi măsuri PMUD 2016-2030. În urma consultărilor cu autorităţile, în octombrie 2015 a rezultat preferința pentru continuarea construcției PMUD Cluj-Napoca în baza Scenariului Alternativ 1, care presupune costuri de 341, 6 milioane de euro.

Cele mai importante măsuri propuse:

  • extinderea tramvaiului înspre Florești
  • drumul nou pe lângă calea ferată tronsonul de vest
  • buclă de tramvai în zona centrală, pe axa Moților – Memorandumului, axa Napoca – Eroilor sau axa Avram Iancu
  • extensia rețelei de troleibuze în cart. Zorilor până la P&R Frunzișului
  • amenajarea de benzi / căi dedicate pentru transportul în comun, peste 20 de kilometri de cale dublă, în prima etapă pe axa vest – est (str. Coșbuc – str. T. Mihali), Splaiul Independenței (pod Garibaldi – Opera Maghiară), Piața Avram Iancu – Piața Cipariu, Piața 14 iulie şi apoi în etapa a II-a pe axa vest-est (Nodul N – str. G. Coșbuc și str. G. Coșbuc – Aurel Vlaicu), linia de tramvai (Bucium – str. Fabricii), str. T. Mihali – str. Al. Vaida Voievod, str. Observator – str. Frunzișului, str. Bucium.
  • nouă legătură rutieră între Florești și Mănăștur
  • Centuri metropolitane
  • Patru parcări de tip P&R (Muncii, Aurel Vlaicu, Unirii, Frunzișului).
  • Proiect integrat de revitalizare a culoarului Someşului care include piste de biciclete și promenade, noi spații pietonale și noi poduri pietonale peste Someș

Propuneri ale PMUD pentru 2016:

  • Reforma parcării – central apoi rezidențial
  • Reforma controlului parcării
  • Autoritate strategică pol de creştere
  • Birou pentru inovații în mobilitate
  • Optimizarea rețelei de transport public
  • Benzi/căi dedicate transportului în comun: etapa I
  • Îmbunătățire acces la stații transport public urban
  • Sistem alimentare troleibuze: etapa I
  • Rețea contact tramvaie: etapa I
  • Spălătorie eco pentru vehicule transport public Bucium
  • Locuri încărcare/descărcare marfă în zona centrală
  • Dezvoltare instituțională – transport public metropolitan

Publicitate

Postaţi un comentariu