Pesta porcină africană – criza cu efecte de un deceniu

Deputatul PNL, Adrian Oros | Foto: Dan Bodea

În contextul răspândirii rapide a virusului pestei porcine africane (PPA), al reacțiilor întârziate ale autorităților și al revoltei oamenilor, deputatul PNL Adrian Oros, medic veterinar de profesie, prorector al USAMV Cluj-Napoca și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România a acordat un interviu ziarului nostru. A explicat cauzele care au dus la o criză de asemenea anvergură, care vor fi pagubele pe termen lung după această criză, dar și dacă legea interzicerii creșterii porcilor în gospodăriile românilor este o soluție ca virusul PPA să fie înlăturat.

Sursa foto: recolta.eu

Reporter: Ce măsuri de prevenție ale PPA se impuneau încă din 2017 de la focarul din Satu Mare?

Adrian Oros: Prima măsură care trebuia luată din 2017, dar în opinia mea trebuia luată în 2016, când la granița cu Ucraina au apărut numeroase focare, era restricționarea circulației animalelor și a produselor de origine animală, adică ceea ce fac acum autoritățile de două zile. Am înțeles că la intrările dinspre Ucraina și Moldova se fac verificări, atât privind transportul de animale vii, și aici mă refer la porci, dar și la alte animale, cât și produsele de origine animală, mai ales carne sau preparate din carne și sunt confiscate. Doar de două zile. În opinia mea, acest lucru trebuia să se facă, cel puțin pe granița Ucraina – Moldova, din 2016. De ce spun acest lucru? Pentru că în 2016 am stat la masă toți cei din Comisia pentru Agricultură, toți specialiștii din Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), conducerea Colegiului Medicilor Veterinari și asociații sau președinți de asociații de crescători și toți spuneam atunci „cu siguranță nu avem cum să prevenim pătrunderea, va pătrunde virusul, dar important este când și cât de pregătiți vom fi noi atunci să localizăm boala și să diminuăm pagubele în așa fel încât porțiuni mari din țară să rămână neatinse, în care crescătorii și industria să-și continue activitatea nestingherit”, pentru că ăsta era până la urmă dezideratul, ținând cont de acea particularitate că avem aproape 1100 de km de graniță cu Ucraina și era iluzoriu să credem că pe acolo, într-o formă sau alta, virusul nu va pătrunde, mai ales că în Ucraina focarele erau identificate, în primul rând, la porci mistreți, iar porcul mistreț nu are nevoie de pașaport. Apoi, era acea particularitate cu Delta Dunării unde de zeci de ani porcul mistreț coabitează cu porcul domestic. Acolo cei domestici sunt aproape sălbăticiți. Și atunci trebuia restricționată circulația animalelor și a produselor de origine animală.

Acesta ar fi fost primul lucru, dar mai important, sau odată cu restricționarea circulației animalelor trebuia făcută o informare corectă a populației privind pericolul acestei maladii, privind măsurile care trebuiesc luate și de către autorități, și de către populație și despre consecințele nerespectării acestor măsuri astfel încât populația să aibă încredere. Măsurile sunt extreme pentru că asta cere situația și dacă populația nu colaborează nu ai nicio șansă.

Apoi, trebuia continuată inspecția în exploatații. Și când spun asta mă refer la cele două vizite, două examene clinice, care se fac primăvara și toamna de către medicul veterinar curant, care deservește fiecare comună. Aceste inspecții se fac de ani de zile în mod tradițional în gospodăriile populației, adică curțile țăranilor, nu în ferme. Fermele au personalul sanitar veterinar propriu și acolo intrarea și ieșirea sunt foarte restricționate. Inspecția trebuia făcută pentru a se putea compara situația din teren, dacă numărul de animale este identic cu ceea ce există în baza de date în așa fel încât să știm oricând fiecare animal unde este și care este trasabilitatea și dacă animalele respective prezintă semne de boală, nu neapărat de pestă porcină africană, pentru că PPA-ul nu are niște semne caracteristice, seamănă cu foarte multe boli care evoluează acut, febra hemoragică este simptomul principal care apare în zeci de boli. Problema aici e că ANSVSA anul trecut a plătit și a dispus un singur control, iar anul acesta nu a făcut niciunul, deși au fost demersuri repetate, interpelări, atât din partea Colegiului Medicilor Veterinari, iar eu, în calitatea mea de vicepreședinte, am făcut acest lucru cu colegii. Nu s-a dorit acest lucru, nu știm de ce. Apoi, acel sistem de național de identificare și înregistrare a animalelor care funcționează din 2003, în ultimii doi-trei ani a funcționat foarte prost pentru că se pare că ANSVSA nu-și mai plătea obligațiile financiare către cel care deținea baza de date și făcea mentenanța și operațiunile respective. O parte dintre medicii veterinari, și în primul rând aici în Ardeal, au plătit ei direct firmei respectie în așa fel încât să-și poată desfășura activitatea, deși serviciile pe care le făceau erau pentru gospodari și pentru stat, ei nu câștigau nimic din acest lucru, doar ca activitatea de mișcare a animalelor să fie urmărită cu acuratețe. Dacă se făcea acest lucru și acest sistem de identificare și înregistrare funcționa practic îl puteam folosi și acum pentru a putea aplica și verifica restricțiile de circulație, știam exact unde sunt animalele.

Apoi, o altă măsură ar fi fost diminuarea numărului de mistreți. Sigur că există o lege a vânătorii și a protecției vânatului care în fiecare an stabilește, prin ordin de ministru, cota de extracție, adică câți mistreți au voie să fie vânați, dar fiind principalul vector viu și rezervorul silvatic al virusului era clar că trebuia diminuat numărul de mistreți, mai ales că am înțeles că și vânătorii cereau încă de anul trecut să aibă acces în Deltă în afara sezonului de vânătoare să împuște mistreți pentru că acolo era cea mai vulnerabilă zonă și s-a văzut asta.

La începutul lui 2017, vizavi de PPA, s-a făcut un audit care a constatat că o parte din cerințe sunt îndeplinite, că medicii veterinari, atât cei de la stat, cât și ceilalți au fost instruiți și erau niște instruiri consemnate, multe dintre ele pe bani europeni și pe bani mulți, de aceea comisarul a spus că banii au cam venit pentru PPA, deci o să vină mai puțini, nu câți cerem noi, dar erau câteva chestiuni care nu funcționau. S-a atras atenția asupra diminuării numărului de mistreți, asupra supravegherii pasive, mai ales la mistreți, supravegherii active și creșterea măsurilor de biosecuritate în fermele gospodăriilor populației, că nu s-au identificat locuri de îngropare și nu s-au procurat incineratoare. Acestea erau punctele cu minus. Deci de la începutul lui 2017, s-a terminat auditul în 25 ianuarie 2017, ANSVSA, Guvernul, pentru că nu poate singură Autoritatea nici din punct de vedere logistic, nici din punct de vedere financiar să ia toate aceste măsuri, trebuia să se pregătească. Nu s-a întâmplat acest lucru, practic, abia acum două săptămâni, la începutul lui august, s-a dat acea OUG prin care se modifica legea vânătorii și să se diminueze numărul de mistreți.
Guvernul României a dat o HG prin care a consemnat acele lucruri consemnate de audit, dar pe care nu a respectat-o.

Un alt lucru foarte grav care a complicat lucrurile și a făcut ca măsurile să fie tardive și de aceea ineficiente: Centrul de Combatere a Bolilor, acea celulă de criză, a fost convocat abia în 28 iunie, când boala a fost diagnosticată într-un combinat mare din Tulcea și nu în 10 iunie când a apărut primul buletin de analiză dintr-o localitate din Tulcea. Dacă în 10 iunie se convoca acest Comitet Național și ieșeau pe sticlă toți cei care au atribuții în acest sens, sunt convins că lucrurile stăteam măcar puțin altfel. Ei trebuiau să spună că „situația este gravă, virusul nu are vaccin, nu are tratament, dacă apare trebuie să omorâm toate animalele, aveți încredere, acolo unde apare, vă rugăm să colaborați, vom lua măsuri împreună, că nu se poate altfel, vă rugăm să nu ascundeți îmbolnăvirile animalelor, vă rugăm să nu vindeți animalele din zonele în care boala a apărut, nu le tăiați. Vor începe controale, toți cei care plecați din zonele de boală o să fiți verificați zilnic în mașină, o să fie dezinfectată mașina, toate aceste neplăcute, dar necesare”. Asta trebuiau să facă, ei au declarat boala prea târziu.

Apoi, au convocat Comitetul Științific al ANSVSA abia la sfârșitul lunii iulie și planul de eradicare a fost trimis la Monitorul Oficial abia în 6 august, deci boala evolua deja de șase săptămâni, exploziv, pentru că în primele săptămâni a cuprins 7-8 județe.

Nu s-a intensificat programul de supraveghere pasivă la mistreți, adică la fiecare mistreț mort, mai ales în zonele de graniță să fie recoltate probe pentru identificarea virusului. Nu s-a făcut acest lucru nici în fermele comerciale, adică în fermele mari. De asemenea, nu s-a făcut supravegherea activă la porcii sănătoși. Adică erau sacrificați porcii, dar la întâmplare, într-un anumit procent, 1 la mie, 1 la 10 mii trebuiau recoltate probe pentru a vedea dacă există virus.

Și foarte grav, s-a refuzat constant, și am o grămadă de adrese trimise de-a lungul timpului de către Colegiu, colaborarea cu organismul profesional, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România, dar și cu Asociațiile de crescători. Deci, noi, din 2016, pe această temă trebuia să ne întâlnim și să discutăm. În martie cred că a fost, protestul medicilor veterinari, dar a trecut neobservat, au fost o mie de oameni, nici nu contau, erau subiecte mai fierbinți, când pe pancartele colegilor mei era scris „să facem inspecții pentru că vine PPA-ul”, „deblocați sistemul național de identificare”, „restricționați circulația animalelor”. Am adrese de la Asociații de fermieri care spuneau anul trecut „animalele se plimbă prin țară, sunt viței care pleacă în Polonia și de acolo sunt aduși săptămânal 500-700 de porci, în Polonia evoluând PPA-ul”. Adică lucrurile acestea le vedeau fermierii, le vedea populația și autoritățile se făceau că nu văd sau au crezut ei în superficialitatea lor că nu contează.
Deci acestea sunt toate măsurile care trebuiau luate, se iau acum, dar este tardiv.

R: La Cluj sunt tardive măsurile de prevenție luate de Consiliul Județean săptămâna trecută?

A.O.: Nu sunt tardive atât timp cât boala nu a fost identificată în județ. Și noi începem o acțiune de informare (PNL Cluj) în așa fel încât în fiecare gospodărie să ajungă un pliant în care le spunem oamenilor exact ce trebuie să facă și cui să se adreseze, cum să recunoască semnele de boală, ce este boala, care sunt pericolele. În Cluj cred că sunt și centre locale de combatere a bolilor formate din primar, medicul veterinar pentru că avem două județe învecinate, Sălajul și Bihorul în care sunt focare destul de numeroase de PPA.

Mulți cetățeni întrebau „ce să facem concret acum?”. Simplu, nu mai cumpărați niciun animal. tot ceea ce cumpără populația să cumpere din magazine unde este un control foarte drastic. Apoi să încerce să nu lase alte animale sau oameni să aibă aces în zona în care sunt crescuși porcii pentru că spre deosebire de o fermă unde cel care lucrează acolo în fiecare dimineață își lasă hainele afară, se dezinfectează, se îmbracă cu hainele din fermă, în gospodării se răspândește mult mai ușor virusul. Modalitatea de pătrundere a virusului este foarte variată și rezistența lui foarte mare. Dezinfecția la intrarea în gospodărie, dezinfecții zilnice în jurul adăpostului unde își cresc porcii, să împiedice contactul cu alte animale, deși asta e foarte greu la țară. Măsurile CJ sunt bune, cred că și primarii vor colabora, dar oamenii ar putea să-și procure și singuri aceste substanțe pentru că nu sunt foarte scumpe. Mai scumpe sunt cele folosite pe haine, pe mașini, dar acestea care se folosesc în adăposturi sunt accesibile.

R: Știți despre vreun caz în județ?

A.O.: Am aflat din presă și apoi m-am interesat la colegii mei despre cazul mistrețului adus la Protan în Dej, la acea unitate de ecarisare și distrugere a cadavrelor. Mistrețul a fost adus, a stat aici într-un container și apoi trimis la Codlea pentru incinerare, dar într-un container, spun ei, perfect asigurat. A fost identificat virusul după ce cadavrul a fost deja mutat, dar dacă mașina cu care s-a făcut transportul a fost dezinfectată după protocoale, nu ar trebui să existe probleme. Deocamdată nu sunt.

R: Dacă ajunge PPA în județul Cluj, ce măsuri ar trebui luate ca să fie ținută sub control, să nu o dăm mai departe?

A.O.: Măsurile sunt aceleași, nu pot fi altele. Să nu cumpere carne din locuri neautorizate pentru că virusul rezistă și la afumare, și la congelare. Să nu iasă animalele din curte. Asta ar trebui să facă toți acum, să nu cumpere animale în perioada aceasta, câteva luni, să se informeze între ei pentru că în localități există oameni cu acces diferit la informare. Am văzut că, destul de tardiv, la începutul lui august și cei de la Autoritatea Veterinară au pus în mediul online materiale informative, dar online nu ajută pe toată lumea. Unii medici veterinari sau direcțiile veterinare au încercat să lipească în comunități materiale informative, acum vom distribui și noi aceste pliante și le vom explica oamenilor, deși am încercat să punem în pliant informația cât mai simplă și mai clară. Am în fiecare comună câte un medic veterinar, un coleg, în care eu am încredere, cel puțin aici în județul Cluj, care și el să contribuie la informarea cetățenilor.

R: Care vor fi pagubele acestei crize?

A.O.: Pagubele vor fi foarte mari, în estimările noastre de 3-4 miliarde pentru că vor fi pe cel puțin 10 ani și nu e vorba doar de banii pe care o să-i plătească acum fiecărui proprietar de animale, fiecărui țăran, ci de toate cheltuielile acestea logistice, dezinfecții și de pierderile în economia de profil și de deficitul balanței comerciale. Datele Ministerului Agriculturii spun că la carnea de porc la import în 2018 în primele 5 luni au fost 95,4 mii de tone și în 2017 s-au importat 77 mii de tone, ca valoare de 180 de milioane de euro și 153 de milioane, deci au crescut cu aproape 30 de milioane de euro importurile în primele cinci luni, iar la exporturi au scăzut, dacă în 2017 în primele cinci luni am exportat de 28,7 milioane, acum doar de 13, 9 milioane, deci au scăzut cu vreo 15 milioane. Deci vor fi niște pagube, iar răspunsul comisarului european la întrebarea pusă de un europarlamentar român sper că i-a trezit și pe cei din Ministerul Agriculturii care spuneau că vom primi bani europeni. Nu, vom primi dacă cerem, dacă respectăm procedurile și ei au constatat prin audit în 2017 că nu prea le respectăm, plus că noi primim bani pentru combaterea, monitorizarea și eradicarea PPA-ului din 2015. Pentru toate acele instruiri, pentru toate acele simulări au venit bani în contul acestei boli. Asta ne spune și Phil Hogan, „fermierii nu vor primi bani europeni pentru despăgubiri, măsurile de monitorizare și eradicare a PPA sunt suținute financiare de UE din 2015 prin Programul Strategic plus finanțarea de urgență, un alt instrument, conform regulamentului 652”. Deci banii ăștia au început să vină, nu vor primi alți bani. Domnul Daea dezinformează continuu, prima dată a spus că „vom primi bani, stați liniștiți”, după aceea că e 10 lei, apoi că nu mai e 10 lei, dar el nu a spus că 10 lei este kg la purceii mici, la animale sub 30 de kg, la ceilalți mari, ar fi 6 lei/kg, deci trebuia să spună corect și cu curaj încă din primele ieșiri. Apoi a spus că nu sunt bani să dea acum pentru dosarele deja depuse. Foarte puține dosare au fost plătite, din 1603 dosare, sunt aprobate 83 și plătite 63, acum noi nu știm care dosare. Dosarele dintr-un focar cu 2 porci sau dintr-un focar cu 140 de mii de porci că e diferență mare.

R: De ce credeți că oamenii nu au încredere în autorități și preferă să ascundă porcul, să-l vândă sau să-l taie?

A.O.: E grav că nu au încredere, dar s-a ajuns aici pentru că ei s-au simțit dezinformați și manipulați pentru că dacă atunci când au apărut primele zvonuri în 2016 sau primul focar în 2017 autoritățile ieșeau să spună că e o boală gravă, că e un lucru serios, trebuie să luăm măsurile acestea, vă vom despăgubi cu atât, iar în momentul în care a apărut boala să meargă în focar să ia exact măsurile pe care le-au comunicat, adică nimeni nu intră, nimeni nu iese din focar până nu se eradichează boala, să plătească pe loc toate despăgubirile, astfel încât atunci când apare într-un alt loc lumea să aibă încredere că chiar se întâmplă lucruri și măsurile care s-au luat chiar sunt eficiente, lucrurile ar fi stat altfel. Timp de un an de zile au fost tot felul de legende, lumea a negat existența virusului, și vorba asta din gură în gură a făcut foarte mult rău. Apoi, faptul că în 10 iunie la primul focar în Tulcea nu s-a declanșat acel Centru Național de Combatere a Bolilor, ci doar au informat și au făcut recomandări. Păi Autoritatea Sanitar Veterinară impune, nu recomandă. S-a dat prea mult răgaz acestei dezinformări, autoritățile au bâjbâit, nu au mers până la capăt cu măsurile, iar faptul că nu le-au luat din timp a dat impresia oamenilor că au ascuns această temă.

R: Ar putea fi o soluție și la noi legea spaniolă despre care s-a tot vorbit care privește interzicerea creșterii porcilor în gospodării?

A.O.: Episodul acesta de PPA va dura mult și va costa mult. Să impui o asemenea soluție radicală, în condițiile în care sunt aproape 1,4 milioane de porci în 600.000 de gospodării nu ar fi cea mai bună alegere. Eu aș opri în schimb traficul, samsarii ar trebui să dispară. Anul trecut domnul Daea umbla să le găsească cod CAEN la intermediarii de animale. Nu ar trebui să fie intermediari de animale, plimbători de boli. Eu tot timpul am spus „plimbă bolile prin târguri”. Spunea domnul Daea, „și ei lucrează cinstit”. Nu, ei nu lucrează cinstit pentru că ei cumpără luni din târgul de la Gherla, încearcă să-l vândă marți mai scump în târgul de la Dej, dacă nu, fuge la Suceava, vine la Huedin și plimbă animalele și bolile cu mijloace de transport neadecvate, dezinfectate, încearcă să ia animale fără identificare ca să poată lucra la negru, dacă sunt identificate le rup și schimbă crotaliile, deci oamenii ăștia au făcut foarte, foarte mult rău nu numai din punct de vedere financiar că au o activitate nefiscalizată și de multe ori speculează nenorocirea unui om și vin și cumpără porcul pe bani de nimic, dar plimbă bolile. Iar în cazul evoluției unei asemenea boli eu pe aceștia i-aș desființa prima dată, dar cu siguranță va trebui făcut ceva mult mai mult decât până acum legat de biosecuriate inclusiv in gospodăriile țărănești.

R: S-a observat o scădere a consumului de carne de porc în această perioadă?

A.O.: Da, spuneau cei de la asociațiile crescătorilor și producătorilor, cei din industria cărnii, mai ales în primele săptămâni, pentru că ei neieșind să spună că boala nu se ia la om, consumul de carne românească din zonele în care boala nu evoluează este sigur, prima reacție a oamenilor a fost să nu mai cumpere carne românească. Prima reacție a industriei cărnii a fost să nu mai cumpere de la fermele românești. Așa, în lanț, s-au petrecut niște reacții în care lumea a stat deoparte. Și cum vă spuneam de cele două inspecții, și domnul Geronimo (președintele ANSVSA) se face că nu înțelege, este o prevedere în directiva europeană care spune că acolo unde se demonstrează că cele două inspecții au fost făcute și boala nu a fost confirmată, activitatea poate continua fără nicio problemă, creștere, industrializare, vânzare, chiar și export pentru că poți demonstra că de două ori pe an ai făcut acele inspecții pe lângă măsurile de biosecuritate. Noi nefăcând acest lucru nu mai putem garanta, nu putem trece pe documente că e totul în regulă. Așa și scrie în decizia 709, „se poate face comerț și export din zonele libere de PPA dacă se demonstrează că animalele provin din exploatații care au făcut obiectul inspecțiilor de două ori pe an”, deci asta spune directiva, noi nu mai recurge nici la această prevedere, noi nu putem demonstra, că nu am făcut, anul trecut s-a făcut o singură inspecție, anul ăsta niciuna și atunci ați vazut anunțurile, și ale Ungariei, „noi nu mai luăm de la voi”. Și atunci vor fi afectați toți producătorii pe termen lung. Că mă întreba lumea de unde am scos miliardele acelea 3-4 pierdere, păi nu le-am scos singur că mi-au spus crescătorii, sunt fermieri atât de mari sau oameni care lucrează în industria cărnii care lucrează cu sute de oameni, deci aici am cuprins toate pagubele, pierderea locurilor de muncă, decalajul dintre importuri și exporturi, unde oricum nu stăteam prea bine că 60% din carnea consumată în România era cumpărată, tocmai de aceea au făcut anul acesta cei de la Ministerul Agriculturii, sigur, la propunerea Asociației Crescătorilor de porci, au lansat cele două programe, unul pe producție, și celălalt pentru stimularea creșterii raselor autohtone mangalița și bazna. Din păcate nu vor mai avea la ce să aplice programele acestea.
R: Avem șanse să blocăm PPA-ul acolo unde este și să nu mai apară județe noi infectate?

A.O.: Eu sper, dar nu știm unde s-au dus toți porcii din Tulcea în primele săptămâni, nu știm dacă toți cetățenii din România conștientizează acest pericol și fac ce trebuie, nu știm dacă s-a restabilit încrederea în autorități, unii mă sună și îmi spun că samsarii care se duceau prin târguri, acum nemaiavând ce face, pentru că ăsta era job-ul lor, se duc la om acasă și sperie oamenii să le vândă porcul că oricum vine pesta și rămân fără el. Deci se întâmplă lucruri care vor fi foarte greu de controlat pentru că eu nu văd omul care să spună „samsare, știi ce, du-te, că dacă îți vând ție animalul risc să răspândesc boala”. Omul se gândește, mai ales dacă e unul mai sărac „câți bani aș face dacă i-l dau lui, dacă vin ăștia și mi-l iau cine știe când îmi dau banii”, apare acest subiectivism care duce la îngreunarea lucrurilor.

Postaţi un comentariu