Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „În arşiţa Brexit, Jazz in the Park”

Chiar dacă nu se văd la o primă vedere, destule sunt elementele de legătură între referendumul din Anglia care poate întoarce din drum proiectul european şi un festival chic de jazz pentru tineri ţinut în parcul unui orăşel situat în cealaltă extremitate a Uniunii. Cum festivalul clujean începe când urnele din Anglia s-au închis deja, tinerii din parc ar bate degeaba din aripi sperând într-un efect de fluture care să influenţeze pozitiv referendumul britanic. În schimb, un rezultat antieuropean al referendumului va afecta oraşele româneşti cele mai conenctate cu Vestul şi poate aduce în timp modificări inclusiv în stilul de viaţă al publicului occidentalizat care frecventează Jazz in the Park la Cluj.

N-avem cum şti în avans în ce măsură un rezultat negativ la votul de joi din Anglia le va strica pofta de petrecere a celor care îşi întind luni hamacele în parcul clujean sau dacă, dimpotrivă, o decizie raţională a britanicilor de a  rămâne în Uniune îi va înveseli pe festivalierii de pe Someş. Profilul participanţilor la Jazz in the Park corespunde celor care în Anglia ar vota la referendum împotriva exitului. Sunt tineri cosmopoliţi cu studii universitare care se identifică mai mult cu valorile europene decât cu cele locale. Atât că, la fel ca omologii lor englezi, ei sunt indiferenţi la politică după cum a arătat şi neparticiparea lor masivă la alegerile locale.

De altfel, dacă va fi să câştige în Anglia tabără localistă, asta se va întâmpla prin absenteismul la vot al tinerilor. Potrivit sondajelor dinaintea votului de joi, vârstnicii sunt cei mai antieuropeni în timp ce generaţiile tinere susţin rămânerea în UE dar nu manifestă aceeaşi îndârjire.

Comentatorii români şi străini sunt în majoritate de părere că România are motive să-şi facă griji dacă britanicii aleg calea neeuropeană. Vor fi efecte economice, dar şi de securitate în relaţia cu Rusia. Pe de altă parte, să remarcăm că românii au fost o temă importantă a referendumului britanic. Prezenţa lor pe piaţa muncii din Anglia a alimentat propaganda populiştilor de stânga care au argumentat că migraţia dinspre estul Europei a fost principalul motiv al scăderii salariilor muncitorilor. Împreună cu populismul de dreapta xenofob care a inoculat spaima de musulmani, îngrijorarea provocată de competiţia pentru slujbele prost plătite a fost un subiect central în campanie. Poate că, dacă ar fi simţit nevoia să prevină un eveniment potenţial defavorabil (e adevărat, puţin plauzibil până în ultimele zile), autorităţile române aici ar fi putut să intervină: să explice că, din munca românilor, englezii au fost cei care au câştigat.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Românii care muncesc în Marea Britanie, îngrijoraţi de Brexit. Românii care muncesc în Marea Britanie nu vor ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, fiind îngrijoraţi de efectul pe care acest scenariu îl va avea asupra liberei circulaţii, dar şi de creşterea taxelor. Dacă insularii vor spune însă «NU» Uniunii Europene, unii dintre ei sunt pregătiţi să se întoarcă acasă.

LOCAL. Islamul: o perspectivă necaniculară de la Cluj. Ameninţarea Islamului în Europa şi islamofobia declanşată în ultimii ani sunt în mare măsură subiecte de presă la care marşează oameni uşor de manipulat, astfel încât chemarea oamenilor educaţi ar fi să le scoată din zona clişeelor şi a stereotipurilor culturale şi de civilizaţie. Aceasta a fost concluzia mesei rotunde organizate la Cluj de grupul de reflecţie Citadel coordonat de universitarul şi diplomatul Valentin Naumescu.

DOSAR: Jazz in the Park

  • Jazz in the Park, festivalul care a schimbat fața Clujului. Jazz in the Park, festivalul care a transformat în normalitate ideea de a sta pe iarbă în parc, fără teama de a fi luat la întrebări, a ajuns în acest an la a patra ediție. Între 27 iunie și 3 iulie, muzica bună se va auzi de pe trei scene dispersate în tot parcul și clujenii se vor putea bucura de toată libertatea pe care spațiul verde le-o va oferi. (Cristina Beligăr)
  • Jazz in the Park: Muzică, distracție și investiție în artă. După reușita Fondului Jazz in the Park de anul trecut, când 5.000 de persoane au donat în total peste 9.000 de euro pentru a susține tineri talentați și proiecte culturale pentru comunitatea clujeană, la ediția din această vară organizatorii festivalului Jazz in the Park vor să strângă suma de 15.000 de euro. Donațiile vor merge spre finanțarea a minim trei proiecte ale artiștilor clujeni care dau dovadă de excelență în activitatea lor, care demonstrează un angajament pe termen lung față de cariera lor artistică și față de comunitatea artistică locală și care doresc să dezvolte un proiect artistic experimental. (Cristina Beligăr)
  • Florin Moroșanu: „Clujenii au înțeles că statul pe iarbă e ceva normal”. În ultima perioadă, Clujul a ajuns la o anumită maturitate în ceea ce privește evenimentele culturale, ceea ce le permite operatorilor culturali, instituțiilor, dar și clujenilor să înțeleagă că un eveniment poate fi reușit chiar și dacă se desfășoară în aer liber, consideră  Florin Morosanu, director executiv al Asociației Cluj Capitală Culturală Europeană. (Maria Man)
  • Clujenii îşi recuceresc oraşul. Istoricul Tudor Sălăgean spune că „ocuparea” spaţiului public de către clujeni, prin organizarea unor evenimente culturale în diferite locuri ale oraşului, este un lucru benefic, care a fost remarcat pozitiv şi de către străini. (Marius Avram)

EXCELENȚĂ. Începe Conferința Clusterelor, evenimentul care transformă Clujul în capitala inovării. În 23-24 iunie 2016, Cluj-Napoca devine pentru două zile capitala inovării, în calitate de gazdă a evenimentului Transylvanian Clusters Conference. Tema Conferinței Clusterelor, programată între 23-24 iunie la Cluj Arena, este „Open Innovation-Inovarea deschisă”, un concept dezvoltat de Bror Salmelin, consilier pentru Sisteme de Inovare al Comisiei Europene. (Cristina Beligăr)

ORAȘUL. Someș Delivery 2016: Idei pentru un Someș al clujenilor. A doua ediție a proiectului Someș Delivery, gândit să testeze ideile comunității clujene pentru integrarea râului Someș în viața orașului, s-a desfășurat weekendul trecut între podurile Garibaldi și Napoca din Cluj.  Ceea ce și-au dorit organizatorii a fost să demonstreze, și de această dată, că există modele reușite de amenajare a malului Someșului, în așa fel încât acesta să fie folosit de locuitori mult mai mult decât este folosit în prezent. Concluzia celor două zile de Someș Delivery, enunțată de unul dintre participanții la dezbaterea „Conexiune la Someș”, este că Someșul îți oferă o varietate foarte mare de ambianțe și te poate surprinde în moduri inimaginabile. Soluția pentru ca această atmosferă să fie creată este ca municipalitatea să înțeleagă nevoia apropierii oamenilor de râu și importanța acestuia pentru comunitate. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. 160 de cai și călăreții lor, la prima ediție Salina Equines Horse Trophy. Câteva mii de spectatori au avut ocazia sa vadă un adevărat show ecvestru la prima ediţie a Competiţiei Internaţionale Salina Equines Horse Trophy care s-a desfășurat între 16-19 iunie la Turda. În jur de 160 de cai și călăreții lor au participat timp de trei zile la concursul organizat într-un spațiu special amenajat în urma unei investiții de aproximativ 1,5 milioane de euro. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Gabriel Bădescu, Centrul pentru Studiul Democrației: „Educația deficitară ucide, o face lent și poate nici nu realizezi”. Aproximativ un sfert dintre școlile din România au la catedră cel puțin un profesor necalificat, iar procentul elevilor care abandonează școala este de 20% în România și, deloc satisfăcător, acest procent este în creștere. Elevii au tot mai mult tendința de a nu se mai înscrie la examenul de bacalaureat, fenomen care scade din performanțele universităților românești și-așa neperformante în momentul în care le comparăm cu unități de învățământ superior din Occident. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile Centrului pentru Studiul Democrației, care a lansat documentul „Educație, bună guvernare, securitate națională”, ce identifică 11 zone deficitare ale educației românești și propune soluții pentru aceste probleme. (Radu Hângănuț)

CĂLĂTORII. Antalya, paradisul verde de la malul mării. Pentru cei care își doresc o vacanță de vis,Turcia este cu siguranță destinația ideală. La doar două ore distanță de Cluj cu avionul, litoralul turcesc poate fi comparat cu o oază luxoasă în deșertul încă verde ce se așterne în jur. În luna iunie, căldura este suportabilă, deși în unele zile, mercurul din termometre trece lejer de 40 de grade, mai ales în jurul prânzului. Dar când la Cluj plouă cu găleata, iar străzile orașului devin canale navigabile, căldura este mai mult decât binevenită. Am acceptat invitația celor de la Prestige Tour pentru a mă alătura unui infotrip organizat în inima Antalyei. Am petrecut o săptămână vizitând cele mai luxoase resorturi din Kemer, Antalya, Belek și Side, unde chiar și cel mai pretențios turist se simte ca un adevărat sultan. (Maria Man)

DOCUMENTAR. Brexit: sfârşitul Uniunii Europene? 23 iunie 2016 este o dată aşteptată cu înfrigurare în Europa – este ziua în care britanicii sunt chemaţi la referendum, pentru a decide dacă mai vor sau nu ca ţara lor să fie parte a Uniunii Europene. Sondajele arată că cele două tabere, pro şi contra UE, sunt destul de apropiate ca procente. Dezbaterile au fost aprinse, iar campania care a precedat referendumul a fost intensă şi a culminat cu un eveniment tragic: cu o săptămână înainte de vot, deputata laburistă Jo Cox a fost ucisă în plină stradă, de un susţinător al taberei adverse, care doreşte ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Jo Cox avea 41 de ani, era mama a doi copii şi făcea campanie pentru rămânerea în UE; ea a fost ucisă cu britalitate, fiind împuşcată de trei ori şi înjunghiată. (Mădălina Kadar)

SPORT. România, hai acasă! Echipa națională de fotbal a României a ieșit pe ”ușa din dos” a turnului final al Campionatului European găzduit în această perioadă de Franța. Un egal, și acela norocos cu Elveția, și două înfrângeri (1-2 cu Franța și 0-1 cu Albania), este bilanțul ”Tricolorilor” la cea mai permisivă ediție a Campionatului European din istoria de peste o jumătate de secol a competiției. În 2016 la turneul final al EURO au participat jumătate dintre națiunile Bătrânului continent. În faza eliminatorie se calificau primele două clasate din fiecare grupă, plus patru dintre ocupantele locului 3, în cele șase grupe. România a terminat și de această dată ultima. Până și Ungaria și Irlanda de Nord, adversarele României din preliminarii, au obținut câte o victorie la EURO 2016, iar Albania, sau Țara Galilor, la primele prezența la un turneu final european, și-au depășit cu mult condiția, și implicit contraperformanța celor pe care încă îi numim ”Tricolori”. (Patrice Podină) 


Publicitate

Postaţi un comentariu