Nu rataţi noul număr din Transilvania Reporter – Turişti fără turism. Clujul indiferent

Clujul înregistrează o creștere a numărului de turiști. În ultimii cinci ani, numărul acestora aproape s-a dublat. Dar cifrele care dau impresia unei performanțe a administratorilor implicați în turism, ascund nerealizări reale. Creșterea rezidă din aportul de vizitatori atrași de cele două mari festivaluri, Untold și Electric Castle, și de o percepție de destinație șic generată de comentariile de pe rețelele de socializare. Dar, cu toate aceste avantaje competitive, Clujul este abia pe locul patru în țară în clasamentul creșterii în turism. Poziția aceasta aflată în dezacord cu potențialul este consecința neamestecului administrației în domeniu. Turismul clujean crește ca flora spontană în absența intervenției omului.

În oraș parcă se mișcă ceva, în schimb administrația județeană este absentă cu totul. Călătorul pe șoselele județului nu va găsi sau va da greu de un panou publicitar care să promoveze un obiectiv turistic local. Va fi îndemnat de reclama unei companii aeriene să viziteze Vietnamul, alte două panouri îl vor îndruma spre răcoarea stațiunilor balneare din Ungaria. Nicio imagine publicitară nu îi va spune că la Toroc, lângă Dej, vechile băi au fost transformate cu bani europeni într-un loc deosebit de primitor. Sau că pe Valea Călatei va găsi localități încântătoare bogate în tradiții multietnice. Și dacă va mai urca un pic va da de frumusețea naturală a Apusenilor. La centrul de informații, unui turist în Cluj inspirat să viziteze vecinătățile îi vor fi comunicate vagi detalii despre vreun muzeu și va primi la limită indicații strict orientative legate de diferite alte obiective. Dar către ele nu există transport organizat, nu există trasee care să la facă accesibile, pachetele turistice ale agențiilor lipsesc și ele. Asta pentru că autoritățile nu au căutat să implice mediul privat din turism în beneficul turismului. Acolo unde acest lucru s-a făcut, rezultatele se văd în infrastructura turistică și în atragerea de turiști. Doar două județe au delegat dreptul reprezentanților mediului privat de a gândi și de a acționa în direcția dezvoltării destinației turistice: Bihorul și Sibiul. Ele sunt județele din fruntea clasamentului creșterii numărului de turiști. (C.C.)

ACTUALITATE

• Ce îşi doresc clujenii în al doilea proces de bugetare participativă

Lebede pe Lacul Gheorgheni, un muzeu al fenomenelor paranormale și plimbări cu bicicleta pe deasupra Parcului Central, sunt câteva dintre propunerile clujenilor în această nouă etapă a proiectului de bugetare participativă.
164 de proiecte au fost depuse în a doua sesiune a programului de bugetare participativă inițiat de Primăria Cluj-Napoca. Comparativ cu anul trecut, când au fost depuse 338 de idei din care 126 au fost declarate eligibile, numărul proiectelor propuse de clujeni anul acesta este mult mai mic. Valoarea maximă a bugetului estimat pentru fiecare proiect este de 150.000 Euro (inclusiv TVA). (Cristina Beligăr)

COMUNITATE

• Biserică unicat în spaţiul ortodox european, sfinţită la Cluj

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, situată pe Bulevardul Eroilor, nr.24-26, atipică atât prin tehnica arhitecturală cât și prin spațiul interior decorat cu mozaic, a fost sfințită sâmbătă de ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. (Cristina Beligăr)

ADMINISTRAŢIE

• Clujeni, vi se pregăteşte ceva: un Mănăştur mai mare şi mai frumos

Zona Sopor de la marginea Clujului are șanse să devină noul El Dorado imobiliar al Clujului. Primăria promite clujenilor un cartier nemaivăzut, un loc unde să-și ducă traiul nu mai puțin de 120 de mii de oameni. Este un proiect care pare megalomanic, având în vedere că un cartier de asemenea dimensiuni, și vorbim de o suprafață de 24 de hectare, nu a mai existat decât pe vremea regimului comunist. Ca să fim exacți, din anii 60-70 ai secolului trecut. (Sandu Mureşan)

ALDINE

• 23 august 1944: un eveniment vechi, din perspectivă mai nouă – interviu cu istoricul Gheorghe Onişoru

Mai sunt controverese. S-a depăşit etapa istorică, respectiv perioada comunistă, când despre 23 august s-a scris din punct de vedere ideologic. A fost apoi deschiderea din 1990, când s-a putut scrie istoria adevărată, dar tocmai în acest context a apărut o altă controversă, a scăzut rolul partidului şi au început discuţiile între cei care erau pro Antonescu şi cei care erau pro regalişti, unii care considerau că la 23 august 1944 regele a făcut un act prin care a dus România în tabăra Naţiunilor Unite şi a salvat ţara în ultima clipă de la un dezastru mare şi alţii, care erau adepţii mareşalului, care considerau că la 23 august 1944 a fost o trădare şi prin asta s-a deschis calea ocupaţiei sovietice şi a sovietizării României.

DOSAR

• Clujul neturistic

Clujul este dat, tot mai des, ca exemplu de bune practici, fie că vorbim de mediul universitar și științific, de dezvoltarea de care se bucură datorită atragerii investitorilor străini, de rata scăzută a șomajului sau de organizarea de evenimente. Există, însă, un capitol, la care stagnează: turismul, iar acest lucru devine din ce în ce mai vizibil, tocmai prin asociere cu toate cele amintite. (Alexandra Enăşoaie)

FOTOREPORTAJ

• Chidea, satul sufletelor calde în case de piatră

„Un loc de care îți va fi foarte greu să nu te îndrăgostești”, cu aceste cuvinte mi-a fost prezentat pentru prima dată satul de pe Valea Borșei pe care aveam să îl descopăr la primele ore ale unei dimineți de august. Cu promisiunea că nu voi dezvălui foarte multe despre coordonatele lui geografice și că va rămâne în continuare un colțișor secret de rai așa cum a fost și până acum pentru cei care îl au în suflet, am plecat spre Chidea într-o zi călduroasă de vineri. (Cristina Beligăr)

STAREA UNIUNII

• S-a încheiat încă o tragedie greacă

Grecia a ieșit, luni (20 august), din cel mai mare program de asistență financiară din istorie. Criză datoriilor s-a întins pe nouă ani și a redus PIB-ul țării cu un sfert. Totodată, au fost implementate măsuri dure de austeritate.
Reuters comentează că această criză prelungită s-a dovedit una traumatizantă pentru greci, care în 2001 au renunțat cu entuziasm la moneda națională, drahma, pentru euro. (Bogdan Stanciu)

SPORT

• Cine n-are bătrâni îşi cumpără

Fotbalul românesc a ajuns la fundul sacului. Nu trebuie să o spună niciun analist financiar. O demonstrează transferurile realizate de cluburile mari din Liga 1. Ultima achiziție, de departe cea mai spectaculoasă, arată însă, exact nivelul la care s-a ajuns. CFR se fălește cu noua perlă, Julio Baptista, fotbalist care are în CV echipe precum Real Madrid, Sevilla, Malaga, AS Roma sau Arsenal Londra. (Patrice Podină)