Cluj: câti, de ce și încontro? Se ascute lupta economică internă și externă

Astăzi a fost lansat în mod oficial raportul „Clujul în cifre“, realizat de echipa Primăriei Cluj-Napoca sub coordonarea Dianei Apan în colaborare cu Centru Interdisciplinar de Știință a Datelor. Este primul raport de acest fel din țară. În cadrul acestei broșuri se reunesc cele mai importante date pentru orașul nostru. Scopul acestui raport este dublu. Pe de-o parte, servește ca un instrument pentru planificarea procesului de urbanizare astfel încât acesta să permită atragerea unei forțe de muncă cât mai mari și mai calificate către oraș, apoi, de cealaltă parte, servește ca instrument de etichetare a orașului în competiția externă cu celelalte orașe centrale și est europene cu care Clujul concurează pentru atragerea de investiții străine și contracte de outsourcing.

Pentru a înțelege semnificația acestor date, am discutat cu Norbet Petrovici, sociolog și unul dintre realizatorii acestui raport, care a explicat că „este prima oară când apare o astfel de broșură. Orașele intră în competiție pe piețele globale de outsourcing, iar cunoașterea acestor date și colectarea lor sporesc competitivatea orașului. Raportul este calchiat pe un raport de business, se regăsesc mulți dintre aceeași indicatori. Apoi, în interior, pe plan local, el ne ajută în procesul de planificare urbană“, explică Petrovici.

Clujul în cifrele care contează

Conform studiul amintit mai sus, în ultimii ani, Clujul, orașul în care trebuie să lucrezi în medie 45 de minute pentru a-ți permite un Big Mac, s-a transformat semnificativ, devenind nu doar o punte către Europa occidentală, ci și un agregat metropolitan în care trăiesc și lucrează 429.431 de persoane. Dintre aceștia 324.267 trăiesc chiar în Cluj Napoca, oraș multicultural în care se vorbesc șase limbi: română, maghiară, engleză, franceză, germană și italiană. Cel mai mare cartier al Clujului este Mănășturul, care totalizează 80.731 de locuitori, urmat de Mărăști cu 37.897 de oameni și Zorilor cu 25.328 de persoane.

În viața orașului, unul dintre cele mai dinamice sectoare de activitate este chiar mediul privat de afaceri, o mașinărie economică imensă pusă în mișcare de munca a 149.950 de oameni, concentrați în câteva sectoare majore precum afaceri și servicii bancare (17.259 persoane), IT (17.122 de persoane), transport și logistă (15.092). În oraș activează aproximativ 27.000 de companii private, care au condus la o creștere de 30% a forței de muncă în ultimii 10 ani. Din acest mediu, sectorul de servicii este printre cele mai dinamice, acesta dublându-și numărul de angajați în ultimii 10 ani.

La fel de spetaculos este și domeniul IT clujean. IT-ul formează un ecosistem complex, în care activează mai mult de 1.800 de companii și 350 de startupuri. Și în acest sector numărul de angajați s-a triplat în ultimii 10 ani, de la 6.310 anagajați în 2011 la 17.122 în 2018, Clujul ajungând să fie primul oraș din țară cu cel mai mare procent de angajați în dezvoltare de software din țară. Valorile de afaceri ale acestor companii de IT diferă în funcție de numărul de angajați. Astfel, putem avea o cifră de afaceri agregată de 1.151 milioane de euro pentru firmele cu mai mult de 500 de angajați, 382 de milioane de euro pentru cele sub 100 de angajați și 272 milioane de euro pentru cele sub 150 de angajați, după cum se poate citi în raportul Clujul în cifre.

 

Clujul e pregătit de start(up). Educație și medicină

Cum zilele acestea are loc la Cluj și Startup Europe Summit, o întâlnire internațională aflată pe agenda președinției românești a Consiliului Europei și concentrată pe dezvoltarea tinerelor afaceri, e bine de știut că orașul deja a făcut progrese majore în acest domeniu. Actualmente, grupate în 8 clustere, avem 393 de companii în zona de startup și coworking. Cel mai mare cluster este Transilvania Lifestyle (113 companii), urmat fiind de iTech Transilvania (66 de companii) și Agro Transilvania (53 de companii).

Deși deja există în oraș mai mult de 334.000 mp în spații de birouri, cu un preț mediul al închirierii de 11 euro pe mp în 2018, iar alți 50.000 de mp urmează să fie construiți până în 2021. Planuri există și pentru parcurile industriale, unde pe lângă cele 3 complet funcționale existente deja, alte două se află în proces de dezvoltare.

Și fiindcă niciun oraș nu se poate dezvolta fără o infrastructură medicală și educațională, merită amintit că în oraș sunt 2.846 medici în sistemul public și 277 în cel privat, iar din urmă vin și cei 4.031 de studenți la medicină din cei 6 ani de școlarizare. Cei peste patru mii de tineri mediciniști fac corp comun cu alți 80.000 de tineri, împreună formând întregul corp studențesc clujean, dintre aceștia și studenți străini Erasmus care provin din Franța, Germania, Spania, Portugalia, Polonia și Belgia.

Datele vorbesc, însă oare ce spun ele?

Despre semnificația datelor prezentate în raport, am vorbit cu Norbert Petrovici, sociolog și conferențiar universitar. În opinia acestuia, „unul dintre primele lucruri pe care acest raport le face evidente este că orașul are câteva zone funcționale peri-urbane, care funcționează ca niște cartiere chiar dacă sunt de fapt localități. Pentru aceste localități/cartiere, din păcate, statul nu s-a implicat în procesul de urbanizare, acesta fiind lăsat pieței. Acum, administrația locală dorește să se implice prin planificarea procesului de urbanizare, ceea ce face necesară cunoașterea anumitor date: câti oameni sunt în oraș, câți dependenți din oraș din afara sa, care și de ce fel este populația angajată care locuiește în zona semi-urbană, etc. E clar că urbanizarea trebuie să devină un bun public, nu trebuie lăsat doar pieței libere“, explică sociologul clujean, acesta adăugând și că „în Florești, de exemplu, acest lucru a avut loc. Acolo, prin scăderea prețului la terenuri, în ultimii ani s-a construit mult. La Cluj, în oraș, nu s-au construit suficiente locuințe, iar asta începe să se transforme și într-o limită a dezvoltării“, spune Norbert Petrovici.

Apoi, datele referitoare la compoziția forței de muncă urbane, ne arată modalitatea în care Clujul este competitiv, dar și limitele acestui avantaj. Așa cum reiese din datele legate de forța de muncă, dintre angajații din mediul urban, majoritari sunt cei cu educație superioară, ceea ce ne și face competitivi pe piața de oustourcing. După cum explică Petrovici,

„Din păcate, în ultimii doi ani, Clujul a căzut 5 locuri pe această piață de outsourcing (de care depind multe dintre firmele din oraș) de pe locul 13 pe locul 18 în topul orașelor central și est europene. Asta se întâmplă deoarece există mulți concurenți, și externi și interni, care se luptă pentru atragerea unor componente specifice de producție. Europa Centrală și de Est s-a specializat mult în ultimii ani chiar pe acest sector de producție al bunurilor cu valoare adăugată mare. De exemplu, Bucureștiul, cu o componentă de IT în valoare de 60.000 de persoane este mult înaintea Clujului care are doar vreo 17.000, dar Clujul e pe primul loc în ceea ce vizează componenta de software development“, a spus sociologul.

Această broșură este chiar primul pas în direcția utilizării datelor pentru organizarea procesului de planificare urbană, dar mai este încă multă muncă de făcut, fiindcă există și „un proces foarte intens de suburbanizare a forței de muncă manuale, dar despre toate acestea într-un raport viitor“, afirmă universitarul clujean.

Actualmente, orașul funcționează cu o urbanizare semi-urbană prin atragerea forței de muncă calificată, iar concomitent are loc sub-urbanizarea rurală pentru sectoarele de producție ce necesită muncă manuală. În paranteză fie spus, acest lucru denotă și inegalitatea procesului de urbanizare, care-i atrage spre oraș pe cei foarte calificați și îi împinge către rural pe cei care trăesc din munca manuală.

O astfel de broșură reprezintă și un instrument administrativ de predicție, cel puțin pentru urmatoarea decadă, fiindcă, subliniază Petrovici

„raportul ne ajută să ne dăm seama la ce ne putem aștepta în următorii 10 ani, iar din cercetările noastre reiese clar că e nevoie de crearea de spațiu în oraș pentru cel puțin încă 50.000 de oameni (de aici și toată discuția despre cartierul Sopor) care trebuie să beneficieze de mobilitate și locuințe. Pentru a organiza acest proces de mobiliate implicat de această dispoziție a oamenilor, este nevoie de accesul tansparent la aceste date. Dintre proiectele de mobilitate centura metropolitană și trenul sunt de o importanță majoră“, spune Petrovici.

E bine de știu că Clujul se dezvoltă, însă nici celelalte orașe din Transilvania nu stau pe loc. Astfel că, aceste date ne arată și limita de creștere a orașului. E limpede că Clujul atrage forța de muncă dn zonele adiacente, însă „pe oamenii ăștia ne batem și cu alte orașe care se dezvoltă și ele, precum Oradea. Din acest punct de vedere, proiectele de infrastructură sunt decisive pentru câștigarea acestei bătălii pe forța de muncă calificată și manuală“, a mai spus Petrovici.

[stextbox id=’black’ defcaption=”true”]„Un alt aspect important al broșurii îl reprezintă datele referitoare la sectorul de business, care e mare și în creștere. Apoi, ce mi se pare iarăși interesant este faptul că avem un sector financiar foarte stabil, cu un număr de 6.500 – 7.200 de persoane în ultimii 10 ani. Acest sector și faptul că este stabil a avut un rol central pentru producția clujeană, mai ales prin prisma echilibrării relațiilor de proprietate. Am lucrat doar cu datele pe care ni le-a pus primăria la dispoziție și nu am avut acces la cele din arhiva ministerelor, ceea ce a determinat lipsa conturării unei imagini complete a sectorului public, despre care pot spune oricum că este și el o sursă majoră de stabilitate pentru viața economică a orașului. Mai mult, dinamismul și stabilitatea acestui sector financiar local este un avantaj economic pentru oraș. El este, ca să zic așa, ancora economică a orașului“, a declarat Norbert Petrovici.[/stextbox]