Nicolae Melinescu: Lipseşte un administrator al relaţiilor internaţionale care să fie recunoscut de toată lumea

Nicolae Melinescu

Cine este Nicolae Melinescu
 Nicolae Melinescu este un jurnalist de televiziune specializat pe probleme externe. A relatat despre sfârşitul războiului din Vietnam, şi din Africa post-colonială a anilor 70-80, și a fost corespondent al TVR la Washington, în anii 2000. 5. Între 1990 și 2001, el a fost primul corespondent român al CNN.

Rep: Atentatul din Franţa, dar şi celelalte care au mai fost, sunt reflectarea clivajului dintre Orient şi Occident? Există, de fapt, un clivaj între Orient şi Occident?

Nicolae Melinescu: Acest clivaj este mult mai cuprinzător; dacă vă uitaţi la hartă, la repartizarea geografică şi la zonele din care provin oamenii care comit asemenea acte, veţi vedea că de obicei este zona cea mai săracă, zona cea mai confruntată cu mari probleme sociale, inclusiv cu probleme politice, pentru că sunt nişte nemulţumiri foarte vechi, există nişte conflicte chiar în interiorul comunităţii islamice şi atunci descărcarea lor are şi o motivaţie –dacă vreţi- tradiţională, începând cu perioada colonială. Deci, este categoric un clivaj şi e o componentă a unei lupte asimetrice, care este de fapt exprimarea lipsei unei ordini mondiale şi care duce lipsă de un administrator al relaţiilor internaţionale pe care să-l recunoască toată lumea şi care să aibă autoritatea de a controla modul în care acţionează fiecare protagonist internaţional.

Unde vedeţi că vor ajunge conflictele acestea şi ce ar trebui făcut pentru a se reduce acest clivaj între Occident şi Orient?

Încă de la primele atentate, ale OEP, de prin 62-64, când aruncau avioane în aer prin deşert, s-a creat o matrice a negocierilor care a lăsat în afara cadrului organizat de discuţii tocmai reprezentanţii unor grupuri. Politicienii s-au întâlnit, au discutat, au convenit, dar numai la acest nivel, al dialogului politic. Ori, există reprezentanţi ai unor grupuri etnice, confesionale, care au fost ignoraţi pe parcursul acestor negocieri şi nemulţumirea lor, iată, uneori, a luat, din păcate, forme violente. Dar, repet, este un război asimetric, în care preceptele democratice din Occident, din SUA, nu se potrivesc cu viziunea, cu modalitatea de acţiune –foarte violentă, foarte brutală- a unor asemenea grupuri care –vă spun- au şi fost ignorate de factorul politic, deşi ar fi meritat să fie ascultate.

Aceste conflicte credeţi că vor continua, eventual că se vor şi amplifica?

Există un pericol, pentru că lumea occidentală, Vestul, SUA, rămân într-o zonă de incertitudine economică şi atunci populaţiile locale încep să-şi manifeste nemulţumirile faţă de modul în care este administrată societatea în zonele respective, creşte simpatia pentru mişcările naţionaliste şi pentru mişcările anti şi atunci sigur că există pericolul ca asemenea conflicte să continue, dacă nu chiar să se dezvolte.


Publicitate

Postaţi un comentariu